În această vară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a pus la punct un nou proiect de modificare a Legii Educaţiei Naţionale. Printre modificări: grădiniţa obligatorie, nota minimă pentru înscrierea la şcoală şi admiterea în liceu, reglementarea statutului cadrului didactic ş.a. Unele propuneri sunt antagonice şi vor face obiectul unor noi consultări pentru a căpăta formă de lege în această toamnă.
În această toamnă, Legea Educaţiei Naţionale va suferi noi modificări aşa că ne gândim dacă nu ar fi fost mai bine să avem în totalitate o nouă lege. Nu ar fi exclus ca în urma dezbaterilor să avem un nou proiect de lege după cum spune chiar ministrul Educaţiei, gorjeanul Sorin Câmpeanu. Acesta a spus în urma a 10 zile de consultări că: „A rezultat o serie de propuneri cu titlu de draft, unele dintre ele fiind antagonice. Le-am solicitat colegilor din Ministerul Educaţiei să integreze toate propunerile făcute pe cele 10 zile, le-am transmis departamentului juridic din Minister, pentru că sunt aspecte de ordin juridic şi de tehnică legislativă şi avem un prim draft care nu are altă semnificaţie decât bază de discuţie. El nu poate fi numit draft al proiectului legii educaţiei, pentru că am ţinut să înserăm toate propunerile şi multe dintre ele sunt antagonice”.
Propuneri pentru modificarea Legii Educaţiei
Cele mai interesante propuneri pentru modificarea Legii Educaţiei se referă la învăţământul preuniversitar. Pentru absolvenţii de învăţământ gimnazial a căror medie de admitere la clasa a IX-a/medie la Evaluarea Națională este mai mica de 5, se organizează un program de preprofesionalizare, cu durata de 1 an, după clasa a VIII-a.
Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ambele cu câte trei grupe de vârstă : mică, mijlocie şi mare;
Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul special şi special integrat, indiferent de domiciliul acestora, vor primi servicii de cazare şi masă gratuite în internatele/seminternatele şi cantinele şcolare ale unităţilor de învăţământ special.
Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa într-o unitate de învăţământ beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învăţământ sau vor primi cazare şi masă gratuite în internatele şcolare.
La acest moment, învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul preşcolar, primar şi secundar inferior. Învăţământul secundar superior devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
În sistemul naţional de învăţământ, unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel: a) cu minimum 300 de elevi; b) cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi antepreşcolari; c) cu minimum 150 de preşcolari şi antepreşcolari; d) Prin excepţie de la alin.(1) unităţile de învăţământ special au personalitate juridică, indiferent de numărul de elevi şi/sau preşcolari.
Învăţământ obligatoriu
Educaţia antepreşcolară se organizează în creşe şi, după caz, în grădiniţe şi în centre de zi, inclusiv în învăţământul special, pentru antepreşcolarii cu cerinţe educaţionale speciale. Educaţia antepreşcolară se organizează, de regulă, în creşe, grădiniţe şi în centre de zi, precum şi în Centre pentru Copil şi Familie.
Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 24 ani, cel puţin un program de pregătire profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale.
Pentru absolvenţii de gimnaziu din seria curentă şi din seriile anterioare care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, se pot organiza clase separate de învăţământul profesional.
Schimbări din septembrie 2015
Printre modificările pe care le pregăteşte MECS pentru elevii din învăţământul preuniversitar se numără reintroducerea examenului de admitere la liceu, programa mai încărcată pentru evaluarea naţională şi treapta a doua la liceu.
Ministerul Educaţiei intenţionează de asemenea să introducă probe diferenţiate la Bacalaureat în funcţie de profilul liceului – la toate disciplinele de examen, nu doar la limba română, aşa cum se întâmplă la acest moment.
Examenele vor fi mai complexe în viitor. La Evaluarea Naţională de exemplu, în afară de proba de limba şi literatura română şi proba transdisciplinară la matematică şi ştiinţe, elevii ar putea avea alte două probe orale. Una ar fi evaluarea la o limbă străină şi una evaluarea competenţelor civice si sociale. De asemenea, elevii ar urma să participe si la o probă practică, de utilizare a calculatorului.
