Deşi la acest moment legile şcolii sunt motiv de discordie între cele două partide ale coaliţiei guvernamentale, PDL mergând pe un proiect propus de Preşedinţie iar PSD sprijinind varianta Ministerului Educaţiei condus de Ecaterina Andronescu, există o dezbatere publică pe legile propuse de ministerul de resort. Au trecut 12 ani din momentul când ministrul Andrei Marga ne propunea primul Statut al cadrelor didactice de după 1989, azi depăşit şi nerespectat în multe din prevederile sale. Noul proiect vine cu schimbări importante pe care ne permitem să le aprobăm în cele ce urmează.
Codul Educaţiei supus în acest moment dezbaterii publice ţine să ne asigure că acest sector este prima prioritate a guvernanţilor. Doar că lumea şcolii a văzut de mulţi ani ce înseamnă noţiunile de „prioritate naţională” sau alţi termeni asemănători şi cât de real este sprijinul pentru acest sector. Din nefericire, disputa politică din jurul Educaţiei ar putea să afecteze şi acum rezultatul final care ar trebui să se aplice în anii următori.
Nu toată lumea în învăţământ
Cadrele didactice vor avea din acest an, dacă ar fi să-i credem pe guvernanţi, un nou statut al profesiei lor. Proiectul de lege care se află în dezbatere publică vine cu multe noutăţi pe care încercăm să le punctăm în cele ce urmează. Noutăţile importante ale proiectului Statutului personalului didactic sunt legate de calitatea cadrelor didactice, de modul în care se va face intrarea în învăţământ şi de titularizarea pe post. Foarte important, nu vor avea dreptul să ocupe o funcţie în Educaţie persoanele care au această interdicţie stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală sau cele care desfăşoară activităţi care prin natura lor aduc atingere demnităţii profesionale sau bunelor moravuri, sau prestează activităţi comerciale în incinta şcolii. La fel, cei care produc, comercializează, distribuie sau favorizează răspândirea de substanţe interzise, materiale obscene sau pornografice, inclusiv prin internet, şi chiar dacă aceste activităţi sunt desfăşurate în timpul liber, nu vor avea dreptul să profeseze în învăţământ. Nici cei care vor manifesta în public „activităţi cu componentă lubrică sau alte activităţi care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului ori alte activităţi necorespunzătoare deontologiei profesionale şi statutului de persoană responsabilă cu educaţia“ nu vor putea ocupa niciodată o funcţie în învăţământ.
Control psihologic anual
Cadrele didactice care nu se supun anual controlului psihologic vor fi date afară din învăţământ, aşa se prevede în noul Statut. Acesta prevede extrem de clar că, anual, fiecare cadru didactic va prezenta „un certificat medical şi de atestare psihocomportamentală“ eliberat în urma examinării de către un medic de medicina muncii, respectiv psiholog acreditat, pe un formular stabilit de către MECI împreună cu Ministerul Sănătăţii. Nici cei cărora în ultimii 7 ani li s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă nu vor putea exercita funcţii didactice.
Cadru didactic, o profesie dificilă?
Proiectul Statutului prevede că formarea iniţială a unui cadru didactic va avea două componente: una teoretică – în specialitatea disciplinei şi formarea iniţială psihopedagogică şi metodică şi a doua componentă – formarea iniţială practică. Aceasta din urmă va consta şi în efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat după absolvire într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor sub îndrumarea cadrelor didactice mentori/tutori şi a inspectorilor şcolari. Pentru realizarea acestui an de practică pedagogică se va constitui o reţea permanentă de şcoli – în baza ordinului de ministru – unde viitorii profesori vor învăţa de la mentori cum să predea în învăţământ. Pregătirea teoretică a viitorilor profesori se va realiza ca şi până acum în cadrul departamentelor pentru pregătirea personalului didactic pe care universităţile le pot organiza. După anul de stagiu practic, absolventul va da un examen ce va avea o etapă eliminatorie şi una finală. Prima etapă este realizată la nivelul inspectoratului şcolar şi înseamnă că tânărul dascăl primeşte un portofoliu profesional în care sunt evidenţiate rezultatele celor trei inspecţii la clasă realizate în cursul anului, precum şi alte evaluări realizate la nivelul şcolii. A doua etapă finală se va organiza de către universităţi şi va consta într-o examinare scrisă din specializarea absolvită, precum şi din psihopedagogie şi metodică. Fără acest examen final, absolvenţii nu au dreptul să profeseze în învăţământ, nici măcar ca suplinitori. Titularizarea în învăţământ se păstrează, iar concursul poate fi organizat şi la nivelul şcolii. Titularizarea în învăţământ este tranşată în proiectul de statut, în urma concursului care se poate organiza de la nivelul şcolii la nivelul inspectoratelor şcolare, dar chiar şi la nivel naţional, orice cadru didactic definitiv devine titular al sistemului.
Cu şi fără „nepotism”
La ocuparea funcţiilor de conducere în învăţământ(director, inspector) se interzice ca solicitantul să mai ocupe o altă funcţie de conducere similară în sistemul naţional de învăţământ. Proiectul de statut mai prevede că „funcţiile de conducere în subordonare directă din aceeaşi unitate sau instituţie de învăţământ nu pot fi ocupate simultan de persoane care sunt în relaţie de rudenie de gradul I sau sunt soţ-soţie“.
