Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Primele atestări documentare ale unor sate din comuna Scoarţa (III)

Primele atestări documentare ale unor sate din comuna Scoarţa (III)

Submitted by on 12 March 2014articol citit de 1,482 ori | One Comment

După ce am prezentat prima atestare documentară a satelor Mogoşani şi Budieni, care continuă să existe şi în prezent, precum şi a satului dispărut Izvoarele, continuăm prezentarea începută a unor sate acum dispărute.

Multe din satele Gorjului de odinioară mai pot fi găsite doar în documente

Multe din satele Gorjului de odinioară mai pot fi găsite doar în documente

Satele dispărute Fântânele, Ţerăţelu, Cerăţelu şi Dârmoxa

Iar Tatomir Ursea şi Bogdan să nu aibă amestec asupra hotarului Băleştilor, pentru că a judecat domnia mea cu toţi boierii domniei mele şi am cercetat cărţile fratelui domniei mele, Radul voievod, astfel am aflat domnia mea cu boierii domniei mele că le-a schimbat Pocruia şi Godineştii, de le-a dat Băleştii şi Budenii toţi, cu tot hotarul, cât au ţinut Albul şi fiii lui Albul. Şi Budenii mai înainte i-au cumpărat socrul lui Hrănitul, Cristea, de la Ion Capotă din Fântânele cu nouă găleţi de grâu…”
Aceasta este singura menţiune cunoscută despre satul Fântânele care apare într-un document care se referă la un sat de pe raza actualei comune Scoarţa.
Următoarea menţiune documentară se referă la satul Ţerăţelu a cărui localizare poate fi făcută în preajma pârâului Ţărăţel începând din dealul Copăcioasei, continuând cu satele Copăcioasa, Lintea, Cerătul de Copăcioasa şi apoi undeva pe lunca Scoarţei, toate aparţinând de comuna Scoarţa şi continuând cu Cerătul de Pojogeni şi satul Pojogeni până unde acest pârâu se varsă în râul Blahniţa.
În documentul datat 28 iunie 1510 (7018) voievodul Vlad cel Tânăr (1510-1512) întăreşte lui Costea, Dobromir, Cânda ş.a. satul Ţerăţelul în urma unei judecăţi, aşa cum rezultă din textul documentului reprodus mai jos:
„Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această porunca a domnii mele lui Costea şi cu fratele lui, Dobromir şi cu fiii şi Radul şi cu fiii săi şi cu nepoţii lui şi Cânda şi cu fiii lui şi Liga şi cu fraţii săi, Radul şi Neagoe şi Ciucur şi iar Radul şi Pătru cu fraţii săi şi Etan şi Dobromir şi Vlădimir şi Negovan şi cu fraţii săi Stan şi Stoica şi Dan ca să le fie Ţerăţelul tot cu tot hotarul pe unde este vechiul hotar pentru că le sunt vechi ocini şi cumpărate de la Radu comis şi de la soacra lui, jupâniţa Neacşa, pentru 12 florini, încă din zilele lui Basarab cel Tânăr voievod. Iar apoi au avut pâră înaintea domniei mele cu Nanul â, iar domnia mea am judecat cu cinstiţii boieri după dreptate şi după lege şi am aflat că este cumpărătura lor de la acei oameni, care sunt mai sus scrişi Radul comis şi soacra sa Neacşa, încă din zilele lui Basrab cel Tânăr voievod.
De aceea le-am dat şi domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor. Şi căruia dintre ei i se va întâmpla moarte mai înainte, iar la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins după porunca domniei mele.
Martori: jupan Barbu şi Pârvu Craioveşti, jupan Danciu mare vornic, jupan Bogdan logofăt şi Harvat vistier, Negoe comis, Ivan stolnic, Semca spătar, Marcea postelnic.
Eu Petru diac, am scris în cetatea de scaun Bucureşti,luna iulie 28 zile, în anul 7018 (1510)
Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu domn.”
Tot pe teritoriul comunei Scoarţa sunt localizate şi satele Cerăţelu şi Dârmoxa. Dacă despre primul nu există indicii clare care să permită localizarea exactă a acestuia, fiind localizat de istorici fie în Copăcioasa fie în Cerătul de Copăcioasa, pentru ce de-al doilea localizarea este mai sigură fiind amplasat în zona actualului sat Bobu, mai ales că despre acesta există zeci de documente care urcă în timp până aproape de perioada regulamentară (1831-1832), ultima menţiune cunoscută de mine fiind din anul 1824, existând în paralel cu acest sat aproximativ o jumătate de secol.
Ambele sate sunt menţionate în documentul datat 7 iunie 1526 (7034) când voievodul Radu de la Afumaţi (1522 ian.-apr., iun.-aug., oct.-apr. 1523, 1524 ian.-mart., sept-1529 ian.) întăreşte lu stanciu şi cetei sale satul Cerăţelul în urma unei judecăţi şi pe care îl reproducem mai jos:
„Din mila lui Dumnezeu, Io Radu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radu voievod. Dă domnia mea această porunca a domnii mele lui Stanciu şi cu fii lui câţi îi va da Dumnezeu, şi lui Dobromir cu fraţii săi şi lui Cânda cu nepoţii săi şi lui Liga cu fraţii săi şi lui Pătru cu fraţii săi şi lui Stan cu fraţii săi, ca să le fie Cerăţelul tot şi cu tot hotarul pe unde sunt vechile hotare, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi cumpărată de la Radu comis şi de la soacra <lui>, jupâniţa Neacşa, pentru 600 de aspri, încă din zilele lui Basrab cel Tânăr voievod, numit Ţăpăluş.
Iar apoi au avut pâră cu Nanul, fiul lui Detco, în zilele unchiului domniei mele, Vlad voievod, pentru Cerăţel, şi a rămas Nanul de lege. Iar apoi s-au mai pârât cu Slav din Dârmoxă la Basarab voievod pentru acea ocină care e mai sus zisă, şi iarăşi a rămas Slav de lege dinaintea lui Basrab voievod.
(Va continua)
Ion Hobeanu

One Comment »