Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Primele atestări documentare ale unor sate din comuna Scoarţa (II)

Primele atestări documentare ale unor sate din comuna Scoarţa (II)

Submitted by on 5 March 2014articol citit de 1,044 ori | No Comment

Fiind acum familiarizaţi cu modul de depistare a primelor atestări documentare folosind indicii cronologici, cataloagele şi volumele de documente, trebuie să precizăm că pentru ce nu s-a publicat încă, de bază rămâne cercetarea tuturor colecţiilor de documente din arhive, muzee, biblioteci sau colecţii particulare.

Una din colecţiile de documente editate de Arhivele Naţionale

Una din colecţiile de documente editate de Arhivele Naţionale

Continuăm acum prezentarea satelor comunei începând cu cea mai veche semnalare.

Satul Mogoşani, primul sat atestat documentar din comuna Scoarţa

După cele precizate mai sus, în urma cercetării tuturor corpusurilor arătate şi coroborării rezultatelor vor fi prezentate în ordinea cronologică a atestării, doar satele pentru care a fost posibil accesul la conţinutul documentului.
Primul sat aparţinând comunei Scoarţa, în ordinea cronologică a atestării documentare este satul Mogoşani. Astfel la 18 ianuarie 1480 (6988) Basarab cel Tânăr Ţepeluş (1474-1475; 1478-1480; 1480-1481; 1481-1482) întăreşte lui Ticuci şi fraţilor săi mai multe sate, părţi de sate şi ţigani. Printre satele pomenite în document se numără şi satul Mogoşani, aşa cum rezultă din fragmentul pe care îl reproducem mai jos:
„… Io Basaraba cel Tânăr voievod şi domn, fiul bunului Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domnii mele şi a dăruit domnia mea această atotcinstită şi cu frumoasă faţă şi preacinstită, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, această de faţă poruncă a domniei mele, cinstitului boier al domnii mele, jupan Ticuci şi fraţilor lui, Bran şi Radul şi Pătru, ca să le fie satele anume Banea şi Gilort şi Polovragii şi Spineanii şi Budonii şi Pârăianii şi Scurta şi Strâmbătaţii şi Căneştii şi Brăîşti şi Curtea lui Vulcan că le sunt vechi ocine. După aceea, iarăşi să le fie Mogoşanii şi Turiţa, pentru că au cumpărat Ticuci şi fraţii lui de la Moga, pentru 70 de florini…”
Fragmentul a fost reprodus după Documenta Romaniae Historica B Ţara Românească volumul I, iar documentul original se păstrează la Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti.

Satele Budieni şi Izvoarele următoarele sate atestate documentar

A doua atestarea documentară este pentru satul Budieni, sat ce există şi astăzi, şi satul dispărut Isvoarele, localizat de istoricii Alexandru Ştefulescu şi Constantin Giurgiulescu ca fiind amplasat undeva prin zona actualului sat Copăcioasa, iar Vasile Arimia îl plasează pe locul actualului cătun Boteşti aparţinând de satul Pişteştii din Deal, ipoteze asupra cărrora personal am unele îndoieli alimentate de faptul că ulterior nu mai apar informaţii legate de acest sat, dar şi pentru că satele menţionate în document nu par să fie amplasate geografic unul lângă celălalt (vezi Crasna şi Jupâneşti).
La 30 iunie 1486 (6994) Vlad Călugărul (1481; 1482-1495) întăreşte mai multor boieri mai multe sate printre care se numără şi satele Budieni şi Izvoarele, potrivit fragmentului care urmează:
„ Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Vlad voievod, dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, lui jupan Roman cu fii lui, Dan şi Deatco şi Şerbam şi alţi fii, dacă îi va da Dumnezeu şi lui jupan Jitiian cu fraţii lui, Pătru şi Vâlcu şi Vlad şi Radul şi cu fii lui şi verii lui, Albul şi Crăciun şi Stanciul şi cu fii lui, ca să le fie Româneştii pe Jiu toţi (Romaneştii de astăzi- n.a.) şi Balomireştii toţi şi Budeanii toţi şi Izvoarele şi Crasna toată şi Giosanii şi în Jupâneşti, orice este partea lui Nicula şi Blidea, şi Albenii pe Gilort toţi şi Prigoria şi Răzleu tot …”
Fragmentul a fost reprodus după Documenta Romaniae Historica B Ţara Românească volumul I, iar documentul original se păstrează la Serviciul Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale din Craiova.

Satele dispărute Fântânele, Ţerăţelu, Cerăţelu şi Dârmoxa

Următorul sat atestat documentar pe teritoriul actualei comune Scoarţa este satul dispărut Fântânele, care potrivit istoricului Constantin Giurgiulescu ar fi localizat undeva pe raza actualului sat Budieni.
Astfel la 15 iunie 1493 (7001) Vlad Călugărul (1481; 1482-1495) întăreşte lui Hrănitul spătar satele Băleşti şi Budieni aşa cum rezultă din fragmentul următor:
„ Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Vlad voievod, dă domnia mea această poruncă a domniei mele dregătorului, încă din casa domniei mele, hrănitul spătar… ca să le fie Băleştii pe Jiu toţi… şi Budenii toţi, cu tot hotarul, cât au ţinut fii lui Albul. (Va continua)
Ion Hobeanu

Comments are closed.