Presa gorjeană în perioada comunistă (VIII): Cincinalul în patru ani

Loading

În primele decenii ale comunismului românesc, în Gorj au apărut mai multe publicații cum ar fi LIBERTATEA GORJULUI-foaie de informație și luptă socialistă a Partidului Social-Democrat din Gorj care a apărut cu intermitențe până în 1949, GORJUL LIBER-organ al Comitetului Raional PMR și Comitetului Provizoriu Județean (1950-1955) și STEAGUL NOSTRU, organ al Comitetului Raional PMR și al Sfatului Popular raional (1949-1959 și 1964-1968). Presa locală acorda spaţii largi activităţii economice, “succesele” fiind mai mult de propagandă după cum s-a dovedit.

Presa comunistă era  doar un instrument în mâna conducerii de partid şi de stat
Presa comunistă era doar un instrument în mâna conducerii de partid şi de stat

Puterea comunistă a aplicat în România mecanismul de organizare a economiei centralizate care  s-a bazat pe sistemul de conducere pe bază de plan. Primul plan anual a fost cel din 1949, urmat de altul în 1950. S-a trecut la planurile cincinale, primul fiind cel dintre 1951 – 1955 şi chiar planuri pe şase ani(1960 – 1965). Prioritatea pentru economia socialistă a fost industrializarea, fenomen ce implica: electrificarea, mecanizarea complexă, dezvoltarea industriei grele (siderurgie, construcţii de maşini), automatizarea producţiei. Astfel, pe 26 octombrie 1950, în şedinţa plenară a Comitetului Central al P.M.R., s-a aprobat raportul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej asupra planului de electrificare a ţării şi s-a hotărât „mobilizarea tuturor organizaţiilor de partid, a instituţiilor de stat, a organizaţiilor de masă, a oamenilor de ştiinţă, inginerilor şi tehnicienilor şi a întregului popor muncitor din Republica Populară Română la acţiunea de realizare a sarcinilor cuprinse în raport şi a planului de electrificare”. Presa trebuia să răspundă acestui apel al autorităţilor.

Apeluri mobilizatoare

Numărul 217 din 29 martie 1953 al săptămânalului STEAGUL NOSTRU se deschidea cu apeluri de genul “Toate forţele pentru reuşita campaniei de însămânţări” sau “Să realizăm cincinalul în 4 ani!”, ultimul, un titlu generic, grupa alte materiale: “Rezultatele aplicării metodelor sovietice”, “Au obţinut însemnate realizări”ş.a. Aflăm astfel că “Oamenii muncii din raionul nostru, alături de întreg poporul muncitor, depun toate eforturile în lupta pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani. Alături de muncitorii din fabrici şi uzine, sub îndrumarea permanentă a partidului, o contribuţie preţioasă la realizarea acestei măreţe sarcini au adus-o şi o aduc oamenii muncii de la sate.”(Anul IV, Nr 217, 29 martie 1953). Tot aici aflăm că autorităţile locale nu au luat măsurile cuvenite “faţă de chiaburii Pantelimon Dănescu şi Gh. Dănescu care, până la 22 Martie a.c. nu-şi reparaseră încă uneltele agricole şi nu-şi pregătiseră seminţele necesare culturilor din prima urgenţă. Aceeaşi situaţie se găseşte şi în comuna Glodeni unde comitetul executiv al sfatului popular nici până în data de 25 Martie a.c. nu luase măsuri contra chiaburilor care nu-şi pregătiseră seminţele.”
Muncitorii îşi însuşiseră directivele de partid şi de stat privind cincinalul în 4 ani. Tot acum aflăm că “minerii şi tehnicienii de la mina Schela din raionul nostru obţin noi succese în lupta pentru îndeplinirea planului anual.”(Nr 216/22  martie 1953). De asemenea, “muncitorii şi tehnicienii cooperativei meşteşugăreşti de încălţăminte “Steaua Roşie” din Târgu-Jiu au păşit cu însufleţire în noul an, an hotărâtor pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani, la o muncă tot mai spornică.” La Fabrica de Confecţii “Tudor Vladimirescu” se raportau deja cifre greu de crezut chiar şi pentru economia de atunci: “47 tineri avântaţi în întrecerea socialistă au obţinut depăşiri ale sarcinilor de plan din această zi cu peste 200 la sută. Fruntaşi s-au situate tinerii muncitori Văcaru Florica, care a depăşit sarcina de plan cu 268 la sută, Ungureanu Elena cu 264 la sută, Borcan Marin cu 262 la sută, Dumitrescu Maria cu 222 la sută.”

Întreceri culturale

Pentru realizarea “măreţelor idealuri”, inclusiv instituţiile culturale au avut un aport deosebit. Astfel, “căminele culturale din Bârseşti, Arcani, Pinoasa, Runcu, Corneşti, Şomăneşti, Roşia-Jiu, Iaşi şi altele au răspuns cu multă însufleţire la chemarea de întrecere lansată de căminul cultural Potelu, din raionul Corabia.”. Raportările erau uneori comice: Căminul Cultural Bârseşti ţinuse 30 de seri culturale, 7 şezători, 30 de conferinţe etc.
Din acelaşi număr(219/12 aprilie 1953) aflăm: “Cu multă însufleţire, corul, orchestra şi echipa de teatru a sindicatului învăţământ Tg-Jiu s-au pregătit în vederea desfăşurării celui de-al treilea concurs pe ţară al echipelor artistice sindicale amatoare”.