Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Palatului Administrativ, o valore de patrimoniu

Palatului Administrativ, o valore de patrimoniu

Submitted by on 4 May 2011articol citit de 3,085 ori | No Comment

Clădirea situată în centrul municipiului Tg-Jiu, vis-a-vis de catedrala ortodoxă, sediu al Prefecturii şi Consiliului Judeţean Gorj, are un istoric aparte, fiind una dintre acele clădiri ce oferă zonei centrale a municipiului Tg-Jiu o amprentă arhitecturală definitorie. Construită de un arhitect renumit, aceasta are ca principal punct de atracţie Sala Maură, realizată în stilul hispano – maur, aşa cum era moda în acele vremuri, aceasta regăsindu-se atât la Castelul Peleş cât şi la alte clădiri cu pretenţii din ţară. La punerea pietrei de temelie a participat Prinţul Ferdinand, moştenitorul tronului.

Clădirea Palatului Administrativ se remarcă şi astăzi, prin maiestuozitatea sa

Clădirea Palatului Administrativ se remarcă şi astăzi, prin maiestuozitatea sa

Proiectată de către unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi arhitecţi români – Petre Antonescu – clădirea a fost construită pentru a servi ca sediu al primăriei oraşului Tg-Jiu. A fost amplasată pe locul fostului Arest Preventiv – închisoarea oraşului – şi pe câteva terenuri particulare aflate în vecinătate.

O construcţie de şase ani
Lucrările de construcţie a clădirii au început la 22 august 1898, dată la care a fost pusă piatra de temelie a clădirii. Referindu-se la acest eveniment, istoricul Alexandru Ştefulescu nota în lucrarea Istoria Tg-Jiului: ”La 22 august 1898 s-a pus peatra fundamentală a Palatului Municipal în prezenţa Alteţei Sale Prinţul Ferdinand, moştenitorul tronului”.
Pe pergamentul aşezat cu această ocazie la temelia clădirii era scris următorul text: “Anul mântuirii una mie opt sute nouăzeci şi opt, luna lui august, în 22 zile, aşezatu-s-a peatra de temelie a palatului municipal al oraşului Tg-Jiului în al XXXIII-lea an al Domniei Majestăţii Sale Regelui Carol I şi a Majestăţii Sale Regina Elisabeta, al XXI-lea al independenţei României, al XVII-lea al Regatului Român, în prezenţa Alteţei Sale Regale Principelui Ferdinand, în întâia vizită ce a binevoit a face oraşului Tg-Jiului (…).
În prezenţa tuturor autorităţilor civile şi eclesiastice fiind prefect al judeţului I. Carabatescu, iar primar al oraşului Tg-Jiu, Titu D. Frumuşanu”.
Alături de Alteţa Sa Regală Principele Ferdinand, respectivul pergament era semnat şi de către domnul Ion I. C. Brătianu, ministru al Lucrărilor Publice în acel moment.
Modernizarea Târgu-Jiului în vremea primarului Frumuşanu
Menţionăm aici faptul că tot în cursul anului 1898, când debutau lucrările de construcţie a Palatului Comunal, a fost inaugurată statuia lui Tudor Vladimirescu din Tg-Jiu.
De altfel, ultimii ani ai secolului al XIX-lea au reprezentat o perioadă de febrilă dezvoltare edilitară a oraşului Tg-Jiu.
După inaugurarea liniei de cale ferată ce lega Tg-Jiul de Craiova şi Bucureşti, eveniment produs în cursul anului 1888, şi înfiinţarea Gimnaziului Tudor Vladimirescu, în anul 1890, oraşul Tg-Jiu cunoaşte o perioadă de dezvoltare alertă.

Pereţii Sălii Maure sunt decoraţi cu motive hispano- maure, la mare modă în acele vremuri pentru sălile de ceremonii

Pereţii Sălii Maure sunt decoraţi cu motive hispano- maure, la mare modă în acele vremuri pentru sălile de ceremonii

Astfel, “în 1894 s-au făcut primele trotuare cu asfalt pe strada Griviţa”, după această dată fiind asfaltate toate trotuarele din zona centrală a oraşului.  În anii 1894-1895 a fost construit podul metalic peste râul Jiu şi spitalul judeţean, iar în anii 1896-1897 a fost pavată strada Victoriei cu piatră cubică.
La 9 mai 1900 a fost făcută recepţia provizorie a clădirii Palatului Comunal al oraşului Tg-Jiu, dar lucrările de construcţie a acesteia au continuat până în anul 1904, când a fost montat orologiul din turla clădirii.
Proiectantul clădirii, arhitectul Petre Antonescu, a prevăzut-o cu două corpuri laterale care, însă, au fost dărâmate în anul 1969, când au început lucrările de construcţie ale noului sediu politico-administrativ al judeţului Gorj, reînfiinţat ca urmare a reformei administrative din anul 1968, reformă decisă de către autorităţile comuniste ale vremii.
Petre Antonescu s-a născut la 29 iunie 1873 la Râmnicu Sărat şi a studia arhitectura la Paris începând din anul 1893. Arhitect, restaurator de monumente istorice, membru al Academiei Române, Petre Antonescu a dominat arhitectura românească în prima parte a secolului al XX-lea. El a proiectat şi realizat numeroase clădiri în stilul arhitectural neo-românesc.
Printre cele mai importante realizări ale sale enumerăm: palatul Creţulescu (Bucureşti), sediul primăriei municipiului Bucureşti – construit între anii 1906-1910 -, Arcul de Triumf din Bucureşti (1936), Cazinoul din Sinaia, Cazinoul din Constanţa, Palatul de Justiţie din Brăila, sediul Prefecturii judeţului Dolj din Craiova (1912-1913).
În concluzie, actualul sediu al Prefecturii judeţului Gorj a fost proiectat, alături de multe alte capodopere arhitecturale ale României, de către unul dintre cei mai importanţi arhitecţi români.

Comments are closed.