Pagini de istorie locală: Judecătoria Rurală Novaci

Loading

Oraşul Novaci are o lungă tradiţie ca centru administrativ şi economic, în jurul căruia gravitau localităţile limitrofe, fiind, pe rând, reşedinţă de plai, plasă şi raion. Tot aici îşi avea sediul una din cele mai mari bănci populare din ţară, Banca Gilortul, care a cumpărat moşia boierilor Vlădoieni şi a împărţit-o la ţărani. Puţini ştiu sau îşi mai amintesc că Novaciul a fost şi un centru judecătoresc important, aici funcţionând o judecătorie încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

O imagine cu Podul şi Palatul Judecătoriei Novaci de la începutul secolului trecut
O imagine cu Podul şi Palatul Judecătoriei Novaci de la începutul secolului trecut

Potrivit opiniei dl. Ion Duguleanu, autorul volumului ,,O istorie a justiţiei în Gorj’’, Judecătoria de Ocol Novaci s-a înfiinţat la 1 august 1879 şi primul judecător a fost Anton C. Vulpescu. Personal, am descoperit, într-un dosar de corespondenţă al Tribunalului Gorj din anul 1941, o adresă a Judecătoriei Novaci prin care raportează că deţine în arhiva proprie 2000 Kg de dosare vechi din anii 1861-1908 şi 500 Kg de registre vechi din perioada 1867-1908, care urmau să fie vândute ca maculatură. Acest document demonstrează că Judecătoria Novaci a fost înfiinţată anterior anului 1879 şi explică de ce numai o parte din arhiva instituţiei a ajuns în depozitele Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale.

Judecătoria Novaci în documente
Potrivit legii de organizare judecătorească din 1894, atribuţiile unei judecătorii de pace erau: judeca toate cererile în materie personală şi imobiliară de orice natură, chiar şi comercială pînă la valoarea de 300 de lei şi cu drept de apel până la valoarea de 1500 lei, cererile pentru despăgubiri sau contravenţii supuse lor, acţiuni posesorii, revendicări, reclamaţii, succesiuni, adopţiuni, reglementa tutelele din circumscripţia sa, legaliza foi dotale până la valoarea de 3000 lei etc. În materie penală are competenţa de tribunal poliţienesc şi judecă în primă instanţă contravenţiile de orice natură, iar în privinţa atribuţiilor notariale competenţa sa era nelimitată. În circumscripţia teritorială a Judecătoriei Novaci intrau comunele: Alimpeşti, Aninişu, Baia de Fier, Bălceşti, Bumbeşti Jiu, Cernădia, Ciocadia, Crasna, Novaci, Pociovaliştea, Poenari, Polovragi, Săcelu, Sârbeşti, Turbaţi, iar pentru perioade mai scurte de timp şi comunele Cărpiniş, Drăgoteşti, Radoşi, Muşeteşti, Surupaţi şi Zorleşti.
Cu excepţia unor perioade scurte de timp, (1889-1894 şi 1897-1907), când sediul instanţei a fost în comuna Petreştii de Sus (azi Târgu Cărbuneşti), Judecătoria Rurală Novaci, până la desfiinţarea sa în anul 1960, şi-a avut sediul în satul Novaci- Români. În anul 1909 Ministerul Justiţiei a închiriat de la preotul Sevastian Pârvulescu un imobil în centrul comunei, pentru a fi folosit ca local de judecătorie. Lipsa unui local propriu a constituit o problemă şi în deceniile următoare, Comisia Interimară Judeţeană fiind nevoită, în 1931, să închirieze casele maiorului Constantin Petrulian contra sumei de 30 000 lei anual, ca sediu de judecătorie. În ceea ce priveşte personalul, acesta se compunea, în anul 1882, din Gheorghe Bălăcescu – judecător, Petre Ruenescu – ajutor de judecător, Nistor Dumitrescu – copist şi Nicu Ciontescu – copist. O jumătate de veac mai târziu, în 1938, numărul magistraţilor şi al personalului auxiliar se mărise doar cu trei funcţionari, schema de personal fiind umătoarea: Ion Virgiliu Augustin – judecător, Vasile I. Smărăndoiu – judecător ajutor, Petre Stamatoiu – grefier, Vasile I. Belu – grefier, Ion C. Badalea – impiegat, Constantin C. Drăgănescu – impiegat şi Constantin Gh. Bibanu – camerier.
Competenţa şi pregătirea profesională a magistraţilor din acele timpuri era una ireproşabilă. Două exemple se impun cu precădere: Nicolae Tâmpeanu, magistrat la Judecătoria Novaci în perioada 1898-1904 era doctor în drept al Universităţii din Liege şi Aureliu Căpăţână, ajuns ministru al justiţiei în septembrie 1944 şi-a început cariera juridică în 1908, la Novaci. Dintre personalul auxiliar, o menţiune aparte o merită Petre Stamatoiu, grefier. Născut în 1885, în comuna Budieni, şi-a desfăşurat întreaga activitate între 1911 şi 1945 la Judecătoria Novaci. Puterea sa de muncă şi profesionalismul dovedite de-a lungul întregii cariere şi răsplătite prin numeroase decoraţii şi medalii (inclusiv ,,Coroana României’’ în grad de ofiţer), au fost dublate şi de un talent literar, materializat prin nuvele şi poezii publicate în paginile ziarului ,,Gorjanul”. Opera sa cea mai importantă este, însă, ,,Monografia comunei Novaci’’, prima monografie a localităţii, publicată în paginile revistei ,,Jiul’’ nr. 11-12, în anul 1921.

Arhivele sub persecuţiile timpului
În timpul primului război mondial trupele germane nu numai că au devastat sediul, dar au şi distrus o bună parte din arhiva Judecătoriei Novaci, după cum consemna într-un raport din decembrie 1918, judecătorul Petre N. Gheorghiu: ,,…din arhiva judecătoriei au distrus mai mult de jumătate din numărul dosarelor şi registrelor ce se găseau, făcând focul cu ele, iar registrele ce au mai rămas le-au rupt copertele pentru a face pachete în care trimiteau merinde în Germania … La plecarea din local au încărcat 2 care cu dosare pe care le-au dus pe munte tot pentru făcut focul”. Astfel, au dispărut documente importante referitoare la istoria Novaciului şi a comunelor învecinate. Din arhiva pe care flăcările războiului şi neglijenţa oamenilor nu a distrus-o, aflată în depozitele SJAN Gorj, cercetătorul interesat poate afla informaţii despre transferul de proprietăţi, stabilirea drepturilor în munţii stăpâniţi în devălmăşie, procesele moşnenilor cu societăţile forestiere ,,Lotru” şi ,,Carpatina”, statutele băncilor populare şi ale cooperativelor, alegerile comunale şi parlamentare etc.
Câteva cifre ne oferă o imagine a activităţii desfăşurate la nivelul Judecătoriei Novaci în perioada interbelică. Astfel, în anul 1934 au existat 899 de procese civile şi 1949 penale, din care au fost rezolvate 1704. În 1937, numărul proceselor civile scade la 563, în schimb cele penale cresc la 2314, iar cele rezolvate la 2033. În 1944, în condiţiile invaziei sovietice, personalul şi arhiva Judecătoriei Corneşti din Basarabia au fost evacuate la Novaci. În anul 1952, Judecătoria Novaci şi-a schimbat denumirea în Tribunal Popular Raional până în 1960, când a fost desfiinţată.
Reînfiinţarea Judecătoriei Novaci în anul 1995 şi inaugurarea noului sediu în 2001 simbolizează repararea unei nedreptăţi şi continuarea unei tradiţii pe cât de bogată pe atât de zbuciumată.
Cristian Grecoiu