Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Şcoala » O carte despre viaţa adevărată

O carte despre viaţa adevărată

Submitted by on 14 June 2012articol citit de 1,012 ori | No Comment

„Viaţa noastră este un fel de greşeală universală şi aproape nimeni nu are ceea ce îşi doreşte, ba mai mult, unuia îi prisoseşte ceea ce celui de lângă el îi lipseşte”. Această frază se desprinde din textul unei cărţi apărută recent în judeţul nostru al cărei autor (Gheorghe Berbecel), aşa cum se autointitulează nu este scriitor.

Ceea ce te impresionează încă de la debutul lecturii, parcurgând paginile lucrării este faptul că ai în faţă relatarea unui fapt real. Povestea cărţii are în prim-plan o familie de români, tineri şi cu studiile încheiate în ţară (licenţă şi doctorat) şi care asemenea miilor de români, care i-au calea străinătăţii spre a căuta împlinirea profesională şi materială, au trecut dincolo de Atlantic, renunţând la tot ce-i lega de pământurile natale şi mergând în necunoscut, pentru ca celui ce va urma, copilului lor să-i fie mai bine!
Şi ai zice că au şi reuşit, doar că necazuri, pe care nu le poţi bănui s-au abătut asupra lor, iar visul nord-american dintr-unul frumos s-a transformat într-un coşmar. Autorul cărţii, este şi unul din personajele la care face referire, lucrarea fiindu-i dedicată soţiei sale şi intitulată atât de frumos „Sărut mâna doamnă doctor”, dânsa fiind cea care după ce a învins atâtea bariere, pe care viaţa i le-a ridicat şi dincoace dar şi dincolo de Ocean, nu a putut rezista până la capăt şi o suferinţă grea a oprit-o din a-şi continua existenţa, atunci când pare-se cu toţii aveau cea mai mare nevoie de ea: pacienţii, soţul, copilul, părinţii şi vechii prieteni.
Totuşi, dacă admitem existenţa unui echilibru în tot ceea ce înseamnă viaţa fiinţelor umane, cel pentru care părinţii au hotărât să o i-a de la început, într-o lume cu totul nouă şi într-o civilizaţie diferită de a noastră, urmaşul lor este azi absolvent magna cum laude la Harvard.
Cum însă limitele vieţii nu le fixăm noi şi nici măcar nu suntem întrebaţi dacă vrem să ne naştem, destinul implacabil al Doamnei Doctor a născut totuşi un Volum de un dramatism aparte şi care odată parcurs, probabil şi celor foarte puţin sensibili la vicisitudinile vieţii le inoculează câte un văl de emoţie şi transpunere în mijlocul relatărilor.
Parcurgând cartea, fiecare pagină devine o uşă transparentă, care îţi proiectează limitele imaginaţiei, la faţa locului, şi ca român, care tu însuţi ai prieteni dragi plecaţi peste hotare pentru a munci acolo şi a trăi un pic mai bine, realizezi uneori ce nedreaptă e lumea, ce incorectă e viaţa cu unii dar totodată ţi se statorniceşte în minte şi faptul, că în lumea noastră mare, există şi semeni dispuşi tot timpul să facă lucruri bune, fapte benefice pentru alţii. Având în vedere că această carte a fost generată de un fapt real, al unor concetăţeni emigranţi, în zorii secolului al XXI-lea, iar familia autorului constituie subiectul cărţii, cu accent pe persoana, care nu a apucat să-şi ducă planurile cu care plecase până la capăt, lucrarea în sine reprezintă o realizare de excepţie, în unele fragmente ale acesteia regăsindu-se cu siguranţă şi dificultăţile curente ale atâtora, care din motive pe care cu toţii le ştim se hotărăsc să plece şi să o ia de la capăt, într-un alt capăt de lume, departe de căpătâiul unde au crescut, acasă în ţara lor.
Nu mi-am propus să dezvălui aspecte inedite împachetate cu dibăcie în paginile cărţii, însă îmi permit a concluziona, că din tot răul care s-a abătut asupra familiei autorului volumului menţionat, dânsul a reuşit să stoarcă totuşi ceva frumos şi trainic: O înşiruire de cuvinte, înmănuncheate între coperţile unei cărţi superbe.

Comments are closed.