Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » O carte dedicată eroilor din Câmpofeni

O carte dedicată eroilor din Câmpofeni

Submitted by on 7 April 2009articol citit de 4,704 ori | No Comment

Anul trecut a văzut lumina tiparului o lucrare dedicată trecutului istoric a acestor meleaguri semnată de col. (r) Dumitru Dănău, intitulată …CU MOARTEA PRE MOARTE CĂLCÂND… Cartea este dedicată celor 25 de eroi ai satului Câmpofeni-Arcani care au participat la cel de-Al Doilea Război Mondial. Vorbim de o antologie în care printre naratori, alături de Dumitru Dănău, regăsim pe Grigore Pupăză, Ionică Băluţescu, C. Florescu, D.Puiţa, Eugenia Nicolicea, C. Coiculescu, I. Bălan, D. Holt, D. Firoiu,  C. Paicu, G. Juveloiu, precum şi urmaşii eroilor şi a veteranilor de război din localitate.

cu-moartea-pre-moarte-calcaDumitru Dănău, fost militar de carieră, este un scriitor cunoscut, câteva titluri de cărţi care ne vin în minte: „Comandouri antiteroriste “-1980, “Biografie de împrumut”-1982, “Eucharistii”-2008 ş.a.  Despre cartea “…Cu moartea pre moarte călcând…”, însuşi autorul spune că e “o misiune încredinţată mie-militar de profesie şi consătean cu ei-de EROII şi VETERANII din CÂMPOFENI ai celui  de-Al DOILEA RĂZBOI MONDIAL“. De fapt, avem în faţă o istorie a acestor meleaguri cu momente dintre cele mai interesante.

Gorjul secret în război
În anii celui de-al doilea război mondial, Gorjul-ca entitate strategică, strategică şi administrativă-a fost implicat în foarte multe lucruri. Autorul le-a inventariat: 1) funcţiile multiple ale Lagărului de la Târgu-Jiu; 2) Păstrarea tezaurului ţării la Mânăstirea Tismana; 3) Autoexilul de protecţie al Regelui Mihai (Dobriţa); 4) Tezaurul folcloric al României conservat la Câmpofeni în casa folcloristului Dumitru Petcu; 5) Misiunea secretă a lui Constantin Doncea de a-l recruta în favoarea Moscovei pe viitorul prefect de Gorj, Modoran.
Constantin Doncea a fost, potrivit Wikipedia, un fost lider comunist căzut în dizgraţie în vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. În calitate de lider al greviştilor din 1933 de la Atelierele Griviţa, a fost arestat, condamna la muncă silnică pe viaţă (aceasta fiind cea mai mare pedeapsă). În ianuarie 1935, Cominternul organizează prin intermediul PCR evadarea celor mai importanţi trei grevişti din „lotul Griviţa”. Astfel, într-o acţiune organizată probabil de Marcel Pauker şi Gheorghe Stoica, Doncea reuşeşte să evadeze din închisoarea din Craiova, împreună cu Dumitru Petrescu şi Gheorghe Vasilichi.
În iunie 1935 Doncea fuge în URSS, unde va învăţa timp de doi ani şi jumătate la Şcoala Leninistă de cadre, familiarizându-se şi cu limba rusă. În 1937, Doncea este trimis pe frontul războiului civil din Spania (împreună cu Petrescu şi cu Vasilichi), pentru a lupta în brigăzile internaţionale aflate de partea socialiştilor spanioli. În acelaşi an, un ziar din Odessa scrie despre el că ar fi încercat să fugă peste graniţă şi ar fi fost împuşcat de grăniceri.
Este recrutat de NKVD, fiind considerat de liderul bulgar Ghiorghi Dimitrov ca cel mai important dintre românii aflaţi în exil în URSS. După declanşarea celui de-al doilea război mondial, armata sovietică îl foloseşte în mai multe acţiuni de sabotaj şi lupte de partizani (potrivit mărturiei lui Alexandru Bârlădeanu). Printre altele, a fost paraşutat şi în Crimeea.
La 19 august 1944, Doncea este paraşutat de sovietici în România, dar nu reuşeşte să ia legătura cu conducerea PCdR. După răsturnarea guvernării antonesciene şi constituirea în martie 1945 a guvernului condus de Petru Groza, Doncea a fost înaintat (15 august 1945) la gradul de locotenent-colonel de infanterie.
La Plenara CC a PMR din 9-13 iunie 1958 a fost scos din conducerea Partidului  Muncitoresc Român, fiind acuzat de activitate antipartinică, fracţionism, revizionism şi „concepţii anarhice”. Doncea a fost reabilitat în anul 1968 în urma plenarei CC a PCR împreună cu toţi cei excluşi din partid de Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Misiunile lui Constantin Doncea în Gorj
Constantin Doncea a făcut parte dintr-o operaţiune secretă a ruşilor în munţii Gorjului. Obiectivul operaţiunii, după cum ne spune Constantin Dănău, era crearea unei reţele pro-sovietice în spaţiul gorjean cu posibilităţi logistice de protejare, pentru ora H, a lagărului de deţinuţi politici din Târgu-Jiu, unde se aflau şi comuniştii, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu Dej. Prima dintre misiuni a eşuat în iulie 1943 când Doncea, Şarpe şi un sovietic au ratat din pricina aterizării defectuoase, soldată cu moartea gorjeanului Şarpe.
În mai 1944, Doncea revine la Rânca tot pe calea aerului. Avea misiunea de a evalua forţele germane din zonă şi paza lagărului. Are loc prima întâlnire cu Ion Modoran, membru al autorităţilor locale care credea că discută cu un general trimis de Antonescu. El îi va spune că se va întoarce şi chiar aşa a făcut în august 1944. Modoran va fi recrutat de sovietici iar mai târziu a ajuns chiar prefect de Gorj.
În evenimentele de după 1944, ne reţin atenţia unele lucruri foarte interesante. La 6 octombrie 1944, prefectul de Gorj, col. Teodor Graur, a fost înlocuit cu lt. col. Vasile Covrig. Sub presiunea muncitorilor de la APACA, Marmeladă, Ţiglă, Sadu etc., la 5 martie 1945 era numit prefect profesorul Ion Modoran. Nu a fost acceptat de Gheorghe Tătărescu care a făcut alte numiri, mai întâi inginerul Aurel Ticu Pleşoianu, proprietar din Urdari şi apoi fostul inspector şcolar Alexandru. După anul de prefectură al lui Alexandru Isacovici, a urmat Ion Modoran, care a fost ultimul prefect din istoria judeţului pentru perioada respectivă. Să fii obţinut această numire ca urmare a colaborării cu Doncea?

O invitaţie la lectură
Lucrarea lui Dumitru Dănău este foarte interesantă iar cei care vor avea răbdarea să o parcurgă vor găsi amănunte despre anii ultimului război mondial, cu participarea gorjenilor la acest eveniment. Veţi găsi pagini memorabile despre Crimeea, Sevastopol, Caucaz, Stalingrad, Odessa, dar şi despre Rânca, Câmpofeni ş.a. Se  găsesc multe pagini dedicate mareşalului Ion Antonescu dar şi altor personalităţi din istoria noastră şi a zonei. Nu ne rămâne decât să vă invităm să parcurgeţi această carte.

Comments are closed.