Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » O altfel de istorie despre trecutul Gorjului (III)

O altfel de istorie despre trecutul Gorjului (III)

Submitted by on 17 October 2013articol citit de 1,836 ori | No Comment

În cele ce urmează, vă propunem câteva date despre originile satelor Ceauru şi Tămăşeşti din judeţul Gorj, unul dintre cele mai vechi din judeţul Gorj. De foarte multe ori, o istorie a numelor locuitorilor ne dă o imagine foarte interesantă despre trecut.

Pentru fiecare comunitate, biserica reprezenta locul cel mai important

Pentru fiecare comunitate, biserica reprezenta locul cel mai important

Pentru perioada de după anul 1864 întâlnim mult mai multe familii în comuna Ceauru, unele din acestea provenite prin strămutare din alte sate iar altele fiind derivate din familii mai vechi ale comunei dezlipite de familiile mamă prin renunţarea la numele de familie în detrimentul unor porecle sau prin transformări.
Analizând în parte fiecare gen de astfel de familii găsim că familiile: ALEXANDRESCU, ANUŢOIU, ARMEGIOIU, AVRĂMOIU, BÂLTEANU, BÂZU, BONDOC, BRETOIU, CÂRSTEA, CEAURANU, CHERCIU, CHIRTOC, CISMAŞU, COJAN, COPACI, CUCU, DRUMEN, EREMIA, FERARU, FLOREA, GHERGHINA, HOLT, IOANA, LUCEAN, LUNGOCI, MAGDOIU, MURARU, MUSCHICIU, NANU, NEGREA, OLARU/ULARIU, PÂRVULESCU, POPESCU, PRUNĂ, RADU, ROŞOIU, RUSTOIU, RUSU, SAMFIRA/SANFIRA, SAMFIROIU/SANFIROIU, SARAGEA, SCOREI, ŞENDROIU, ŞTEFĂNOIU, ŞTIRBU, STOICHIŢOIU, TĂMĂŞESCU, ŢUCULINĂ, TOBĂ, TOMULESCU, TRĂNCĂU, TUDORESCU, UDROIU, UNGUREANU, VEZURE, VIZANTE şi ZUGRAVU sunt familii vechi.
Familii nou venite au fost: BĂLĂŞOIU venită probabil din Corneşti, BĂLU din Bălăceşti, BARANGĂ din Romaneşti, BEDEREU din Corneşti, BRĂILĂ din Băleşti, BUDUHĂLEANU probabil din Buduhala, BUICU din Bălăceşti, BUZULOIU din Corneşti, CATRINOIU posibil din Corneşti, CĂLDĂRARIU din Teleşti, CIURICĂ din Stăneşti, COICHECI din Stolojani, CRISTEODOR de naţionalitate sârbă venit din ţinutul Bitolea din Bulgaria, ENĂŞEL din Bălăceşti, FRUNZĂ din Bălăceşti, GÂRDU din Stolojani, GĂVAN din Corneşti, GHEORGHIŢOIU probabil din Bârseşti, GUGU din Corneşti, IROD din Bălăceşti, MĂLĂESCU din Băleşti, MĂRUŢOIU din Stăneşti, MELECA din Corneşti, MIROIU din Cârbeşti, MLADIN probabil din Şomaneşti – Buduhala, MOGOŞ din Bălăceşti, OLTEANU din Fărcăşeşti, RĂUŢ/RĂUŢESCU din Pocruia, SPINEANU din Băleşti, STĂNCESCU din comuna Greceşti, judeţul Mehedinţi, STOLOJANU din Stolojani, VÂLCEANU probabil din Leleşti şi VOICILOIU din Corneşti.
Tot familii noi pentru perioada 1865-1905 au fost şi: BÂRSAN, BECOIU, BELCEA, BOBU, BULIGA, BUNILĂ, BUNOIU, BURDULEA, BURLAN, BUTAN, CAZACU, COJOCARU, CONDESCU, CRĂCEA, CROICU, DESROBITU, DINU, DOBRE, DUMITRU, FIROIU, FLORICAN, FLORICOIU, GĂLAN, GIURMA, GRECU, GRIGORE, HINŢA, IONICĂ, IVANCU, LĂLĂU, LĂZĂROIU, LUNGU, MUNTEANU, OPROIU, PĂRĂIANU, PETRACHE, POGONICI, POVIŞEL, RAŢE, RÂURATU, SANDU, STÂNGACIU, STĂNOIU, STRINU, STROE, ŞUNEI, TROHONEL, UNTARIU, URSU, VOICULESCU şi ZLĂTARU. Majoritatea dintre aceste familii trebuie să precizăm că erau ori de muncitori care lucrau la fabrica de cherestea de pe moşia marelui boier oltean de origine macedoneană Mihail Constantin zis Dini dar şi rudari care lucrau la defrişarea de zăvoaie pe proprietatea familiei Mihuleţ din lunca Jiului, rudari care ulterior s-au strămutat în satul Buduhala, însă o mare parte din familiile de mai sus au rămas şi s-au stabilit în această localitate.
Prin transformare de nume mai avem familia BRĂILOIU derivată din BRĂILĂ veniţi din Băleşti, CIUCUR derivată din CIUCU din Bălăceşti, MILCU derivată din DĂNILĂ ulterior devenită MILCULESCU, NIŢU desprinsă din SAMFIRA, SAVU derivată din SPÂNU, STOENOIU derivată din MILOTIN ajuns boier de neam şi fiul preotului POPESCU DUMITRAŞCU, TIŢA provenită din PĂCURARU, ŞTEFAN derivată din NICOLCIOI. Apar însă şi noi familii cu nume provenite pe alte criterii după anul 1864 de exemplu: PURCARU probabil după ocupaţia pe care aceştia o aveau originari de pe moşiile marilor boieri Rioşeni sau Viişoreni din Corneşti, familia VĂDUVA care şi-a luat numele de la o persoană de sex feminin a familiei care a rămas văduvă dar şi PARASCHIVOIU nume provenit de la o PARASCHIVA din Tămăşeşti, rămasă probabil văduvă iar urmaşii acesteia preluând ca şi nume de familie prenumele acesteia.
Realizez că ceea ce v-am prezentat în acest material  nu poate fi de un real perfect, dat fiind complexitatea studiului tratat, însă pot spune că cel puţin am încercat să aduc la lumină o parte din istoria demografică a acestor meleaguri cu care sper să răspund la întrebările pe care foarte mulţi dintre noi ni le-am pus de foarte multe ori referitoare la identitatea noastră a tuturor. În baza acestei lucrări sper ca fiecare familie ce se regăseşte aici să poată să-şi întocmească un arbore genealogic cu care să se mândrească fiecare, deoarece strămoşii noştri sunt cei care ne-au lăsat sângele lor să curgă şi prin venele noastre aşa cum şi noi la rândul nostru vom lăsa pentru eternitate moştenirea genetică a fiecăruia dintre noi din generaţie în generaţie.
Daniel Cismaşu

Comments are closed.