Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Novaci: de la comună la oraş

Novaci: de la comună la oraş

Submitted by on 10 August 2011articol citit de 3,686 ori | No Comment

Reforma administrativ-teritorială din 1968 a marcat abandonarea modelului sovietic de împărţire a ţării în regiuni şi raioane şi revenirea la tradiţionalele judeţe, care aveau rădăcini în trecutul istoric al ţării. Cu această ocazie au fost declarate oraşe o serie de localităţi rurale, a căror dezvoltare depăşise nivelul unei comune obişnuite, printre acestea numărându-se şi Novaciul.

Novaci, localitatea care în 1968 a fost declarată oraş

Novaci, localitatea care în 1968 a fost declarată oraş

Atestat documentar încă din 1502, într-un hrisov al voievodului Radu cel Mare (1495-1508), Novaciul a devenit cu timpul centrul în jurul căruia gravitau satele din jur. La aceasta a contribuit şi imigraţia păstorilor din Mărginimea Sibiului, care, în secolele XVIII şi XIX, s-au aşezat pe aceste meleaguri, pentru a scăpa de fiscalitatea şi persecuţiile religioase ale autorităţilor austriece din Transilvania. Ei au întemeiat un nou sat, Novaci Ungureni sau Novaci Străini, iar obiceiurile şi costumul lor popular vor fi adoptate de cei din satul Novaci Români abia în secolul trecut. Novaciul are o lungă tradiţie ca centru administrativ, fiind pe rând reşedinţă de plai, plasă şi raion. La începutul secolului XX, graţie lui Dumitru Brezulescu şi a Băncii Populare ,,Gilortul’’ pe care a întemeiat-o, Novaciul cunoaşte un avânt economic remarcabil, devenind una din comunele fruntaşe ale judeţului şi un model demn de urmat. Cumpărarea moşiei Vlădoianu şi împărţirea ei la ţărani, construirea unui spital şi a unei uzine electrice, a unui hotel şi cabane la Rânca sunt cele mai importante realizări din această perioadă, care au dus la declararea Novaciului, la 24 august 1934, ca staţiune climaterică.

Perioada comunistă
În perioada comunistă, Novaciul şi-a continuat dezvoltarea, devenind între 1952 şi 1960 reşedinţa raionului cu acelaşi nume şi nefiind afectat de colectivizare. Declararea sa ca oraş, în 1968, vine, astfel, ca o recunoaştere şi încununare a rolului său ca centru economic şi administrativ pentru localităţile limitrofe. Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale păstrează un document intitulat ,,Memoriu Justificativ privind propunerea pentru declararea ca oraş a localităţii Novaci” , din care aflăm raţiunile care au stat la baza acestei decizii şi care constituie, în acelaşi timp, o descriere din punct de vedere economic, edilitar, social şi cultural al Novaciului din anul 1968.
Din punct de vedere administrativ, Novaciul urma să înglobeze comuna Pociovaliştea, alcătuită din satele Pociovalişte, Bălani, Ghebani, Huluba şi Siteşti, precum şi satele Vlădoi şi Berceşti de la comuna Cernădia. Din punct de vedere al activităţii economice aflăm că ,,(…) Deşi suprafaţa agricolă a comunei este de 11617 ha, numai 1399 ha este teren arabil, cea mai mare suprafaţă fiind ocupată de păşuni şi fâneţe. Fondul forestier ocupă o suprafaţă de 8604 ha din teritoriul comunei Novaci. În această localitate are sediul şi îşi desfăşoară activitatea  Întreprinderea forestieră Novaci, cu exploatările respective şi o fabrică de cherestea. Întreprinderea are 1233 salariaţi şi prezintă o creştere a producţiei anuale de la 43,1 milioane lei în 1965 la 72 milioane lei în 1967. Întreprinderea de industrie locală are în comuna Novaci un sector de tâmplărie, fabrică de ape gazoase şi sucuri, o carieră de piatră, din care se extrag anual 40000 tone materiale şi o vărărie. Din laptele de oaie care se obţine în cantităţi importante, se produce o calitate superioară de caşcaval la secţia de la Rânca şi Ştefanu, dotată cu utilaj modern, din care se livrează şi la export.

Obiective economice
Comuna Novaci are pe teritoriul său o mică hidrocentrală proprie interconectată la sistemul energetic naţional, producând anual circa 3,5 milioane Kw/ore. În comună există brutărie cu o capacitate de 2,5 tone pe zi, care asigură aprovizionarea populaţiei, salariaţilor din comună şi împrejurimi. Unităţile de mai sus realizează anual o producţie industrială de 76,5 milioane lei, revenind 12738 lei pe locuitor. De asemenea, pe teritoriul comunei mai există o unitate pentru achiziţionarea animalelor şi un centru D.C.A. Cooperaţia meşteşugărească şi de consum a organizat unităţi de deservire a populaţiei ca: ateliere de croitorie, de cizmărie, ateliere de cojocărie care execută îmbrăcăminte specifică portului local, boiangerie, frizerie, atelier foto etc.
Având în vedere importanţa păşunilor din această comună şi cele învecinate pentru sporirea efectivului de animale, pe teritoriul comunei Novaci s-a constituit o unitate de cercetarea păşunilor alpine. Ca urmare a dezvoltării activităţilor economice, în comuna Novaci numărul salariaţilor a crescut de la 1663 în 1965 la 1963 în anul 1967. Aprovizionarea populaţiei se face în bune condiţiuni prin 9 unităţi ale cooperaţiei de consum, care desfac mărfuri în valoare de 18 milioane lei anual. Comuna Novaci posedă magazin universal, magazine de specialitate pentru confecţii, încălţăminte, metalo-chimice, alimentar, librărie, restaurant, unitate de desfacerea pâinii, cofetărie, etc.’’.
Activitatea de construcţii şi obiectivele social-culturale sunt reprezentate prin ,,(…) 1709 clădiri de locuit, revenind în medie 8,8 m.p. suprafaţă locativă pe cap de locuitor. Pentru salariaţi s-au construit 7 blocuri de locuinţe cu 28 de apartamente. Locuitorii au la dispoziţie o baie comunală cu 12 locuri. Comuna este electrificată în întregime, fiind racordată la reţea un număr de 1335 gospodării, adică 80% din numărul gospodăriilor existente. În comună există oficiul poştal şi oficiul telefonic 5 salariaţi şi 67 posturi telefonice. Localitatea Novaci este situată într-un cadru natural de un pitoresc remarcabil, care atrage un mare număr de vizitatori, pentru găzduirea cărora există un hotel şi au mai fost amenajate încă trei clădiri cu o capacitate de cazare de 150 de locuri. La 18 km distanţă, la 1650 m altitudine, este situat complexul turistic Rânca, un grup de 6 cabane, cu peste 200 de locuri capacitate de cazare, cantină şi bufet, amplasat într-un cadru de inedită frumuseţe.

Centru urbanistic modern
În Novaci funcţionează în acest an şcolar 4 grădiniţe de copii cu 115 preşcolari, 6 şcoli generale cu 419 elevi şi 19 cadre didactice, un liceu de cultură generală de 316 elevi şi 30 cadre didactice, având internat cu 150 de locuri. În centrul comunei funcţionează o casă de cultură, care dispune de o sală de 450 locuri, încăperi pentru bibliotecă, sală de lectură, studio radio, oră locală, spaţiu rezervat pentru activităţi de club, cu instalaţie de încălzire centrală şi aer condiţionat, oferind cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţilor culturale. Pe teritoriul comunei Novaci a fost construită şi dată în funcţiune o staţie de televiziune. Asistenţa sanitară este asigurată prin spitalul cu o capacitate de 95 paturi, deservite de 5 medici, un dispensar T.B.C., casă de naşteri şi circumscripţie sanitară, un cabinet stomatologic, o farmacie şi o secţie de neuropsihiatrie cu 30 de paturi.’’.
Memoriul conţine şi un capitol distinct intitulat ,,Dezvoltarea în perspectivă a localităţii’’, din care aflăm că ,,(…) este prevăzut să se construiască o fabrică de prelucrarea laptelui începând cu anul 1968. Cooperaţia meşteşugărească va construi în anul 1969 un complex meşteşugăresc necesar desfăşurării activităţii de deservire, care este în plină dezvoltare. În satul de reşedinţă este în construcţie o şcoală cu 8 săli de clasă pentru învăţământul general, iar în satul Pociovaliştea o şcoală cu 4 săli de clasă. Având în vedere dezvoltarea localităţii a început construcţia unei centrale telefonice automate. În Novaci există condiţii pentru organizarea unei staţiuni de odihnă şi tratament, având în vedere existenţa apelor termale, care au fost depistate în satul Huluba.”.
Multe din aceste deziderate vor deveni realitate în anii următori, Novaciul devenind tot mai mult un centru urbanistic modern, situat într-un cadru natural pitoresc.
Grecoiu Cristian

Comments are closed.