Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Politică » NORMALITATE România a decis să lupte pentru interesul național

NORMALITATE România a decis să lupte pentru interesul național

Submitted by on 25 August 2017articol citit de 532 ori | No Comment

Scandal politic în România provocat în această săptămână de UDMR care a acuzat Guvernul că a cerut Curții Europene de Justiție să anuleze decizia Comisiei Europene privind Inițiativa Cetățenească ”Minority SafePack”. Uniunea Federativă a Minorităților Europene(FUEN), din care face parte Ungaria, inclusiv ca finanțator, a depus în această primăvară la Comisia Europeană o inițiativă prin care drepturile minorităților să nu mai fie apanajul statelor naționale, cum se întâmplă în prezent, ci a structurilor europene.

UDMR acuză Guvernul că a cerut anularea deciziei privind Iniţiativa Cetăţenească Minority SafePack lezează interesele a 50 de milioane de minoritari europeni. Ce nu spun maghiarii, FUEN este o organizație finanțată de UDMR și care un maghiar drept președinte.
Comisia Europeană a înregistrat în 29 martie 2017 Iniţiativa Cetăţenească Minority SafePack iar în urma acestei decizii reprezentanţii minorităţilor naţionale trebuie să strângă un milion de semnături din cel puţin 7 state membre ale UE timp de un an, în baza cărora Comisia Europeană va elabora o directivă sau mai multe directive privind protecţia minorităţilor naţionale autohtone. UDMR s-a angajat să strângă 250.000 de semnături din România.
Campania FUEN de strângere a unui milion de semnături a început, simbolic, la Castelul Banffy din comuna Bonţida, judeţul Cluj, în cadrul Congresului FUEN din luna mai.

Diplomația românească reacționează

Dacă ani de zile diplomația românească a avut o atitudine poate prea conciliantă cu derapajele maghiare, UDMR fiind de cele mai multe ori parte a guvernelor perindate prin România, acum lucrurile au stat altfel. Autoritățile române au reacționat la inițiativa FUEN privind reglementările referitoare la minoritățile naționale. În Jurnalul Oficial al UE din 28 iunie 2017 a apărut acțiunea introdusă de către România împotriva Comisiei Europene, prin care se solicită Curții Europene de Justiție anularea deciziei de înregistrare a inițiativei cetățenești maghiare. Decizia autorităților române s-a luat pe ultima sută a guvernării Grindeanu în urma memorandumului prin care MAE solicita Executivului să conteste acceptarea de către Comisia Europeană a inițiativei FUEN.
Era și normală reacția autorităților românești după ce Kelemen Hunor, președintele UDMR, a avut o ieșire total anormală la adresa statului român. Liderul maghiar spunea recent în ziarul de limbă maghiară Szabadsag că: ”Românii trebuie să înțeleagă că nu vom putea și nici nu vom dori să sărbătorim evenimentele de la 1918. Acesta ar fi bine să fie un moment al înțelegerii și al respectului reciproc.(…) Evaluarea anului 1918 nu s-a schimbat în ultimii o sută de ani ăn interiorul celor două comunități. Nici maghiarii nu gândesc altfel despre 1918 și despre cei o sută de ani, și nici românii, iar această realitate nu se va prea schimba în lunile următoare”.

Istoricul problematicii

Chestiunea aflată acum în litigiu între statul român și UDMR nu a apărut acum ci are deja un istoric. În luna iulie 2013, Comisia Europenă, a refuzat să înregistreze această propunere înaintată de doi cetățeni — Attila Dabis, din Budapesta, și Balázs-Árpád Izsák, cu domiciliul în Târgu-Mureș — prin care urmărea să definească regiuni ce pot beneficia de politica de coeziune a Uniunii fără a respecta frontierele administrative interne ale statelor membre. Tribunalul de la Luxemburg a constatat că, în contextul politicii de coeziune a Uniunii Europene, noțiunea ”regiune” trebuie definită cu respectarea situației politice, administrative și instituționale existente în statele membre și că, în consecință, UE nu poate adopta un act care, precum cel propus în inițiativă, ar urmări să definească regiuni cu minoritate națională fără a ține cont de această situație.
UDMR și statul maghiar nu au renunțat la acest proiect. Ungaria a găsit prin intermediul FUEN, instrumentul propice de a face lobby autonomist-separatist în zona cu cea mai mare comunitate maghiară din Europa, România. Faptele sunt de domeniul evidenței, deoarece finanțarea proiectului este făcută de către Ungaria care alocă aproximativ 450.000 euro pe an. Dar pentru Budapesta pare să nu conteze acest lucru, atâta timp cât se foloseşte de acest instrument pentru a promova interesele statale în Uniunea Europeană sub masca unor iniţiative ale cetăţenilor, sperând că va reuşi forţarea impunerii unei autonomii teritoriale pe criterii etnice pentru maghiarii din aşa-zisul ţinut secuiesc şi, mai mult chiar, o recunoaştere oficială a unor structuri teritoriale definite etnic, superioare structurilor teritorial-administrative. Ungaria şi-a asumat deschis implicarea în elaborarea iniţiativei civice europene şi promovarea ei, deşi instrumentul initiaţivei cetăţeneşti se adresează exclusiv cetăţenilor europeni şi nu statelor.

Doar România și Slovacia

Iniţiativa Cetăţenească Europeană, „Minority Safepack” este foarte controversată în țările Uniunii Europene, în special România și Slovacia, fiind destul de vizibil faptul că scopul acestui demers este de a convinge Uniunea Europeană să dea curs solicitărilor autonomiste.
Trebuie reținut faptul că adoptarea documentului ar determina legiferarea unor aşa-zise norme suplimentare de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale, în domeniul lingvistic, educaţional, mass-media, dar mai ales în ceea ce priveşte politicile regionale, care pe termen lung pot genera situaţii precum: statuarea de facto a limbilor minoritare drept limbi oficiale. Pe lângă România și Slovacia, în viitor ar putea avea probleme și alte țări precum Spania, Franța, Italia și Grecia, de aici importanța demersului maghiar și a replicii diplomației române.

 

 

Comments are closed.