Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Gorjul » Nicolăescu-Plopșor, un om de seamă pentru Stoina

Nicolăescu-Plopșor, un om de seamă pentru Stoina

Submitted by on 24 October 2012articol citit de 2,429 ori | One Comment

Cunoscutul istoric, paleontolog, antropolog   şi  etnolog  oltean Constantin S. Nicolăescu-Plopşor  , a jucat un rol important  în istoria  comunei  Stoina, situată  pe Valea Amaradiei, prin cercetările sale arheologice dar şi prin cea mai importantă descoperire paleontologică făcută pe teritoriul Olteniei, scheletul Mastodonului  Arvensis. Printre locuitorii comunei, a avut,  totdeauna, un sprijin în persoana eruditului învăţător Dumitru Hobeanu, avid cercetător al trecutului comunei  ca şi mentorul său şi la casa căruia trăgea de câte ori venea în comuna Stoina.

Bustul lui Nicolăescu Plopșor a fost postat la loc de cinste, în centrul Craiovei, în parcul personalităților de lângă Teatrul Marin Sorescu

Bustul lui Nicolăescu Plopșor a fost postat la loc de cinste, în centrul Craiovei, în parcul personalităților de lângă Teatrul Marin Sorescu

Constantin. S Nicolăescu-Plopşor  s-a născut la 20 aprilie 1900, într-o familie mixtă  de români şi ţigani, mama sa fiind nepoata cunoscutului om politic gorjean Dincă Schileru, în satul Plopşor, comuna Sălcuţa, din Dolj.  A urmat  clasele primare la şcoala Obedeanu, apoi Liceul Carol I din Craiova şi Facultatea de Istorie din Bucureşti. În 1926 funcţiona ca profesor de istorie la Pleniţa, unde a scris monografia comunei. A publicat numeroase cărţi, a pus bazele Arhivelor Statului din Craiova, revistei Oltenia, a înfiinţat Institutul Arheologic Oltenia, Institutul de Istorie Naţională și Muzeul Olteniei. În 1934 s-a specializat în antropologie la Institutul Antropologic din Paris. A devenit membru al Academiei Române. A descoperit şi studiat o fosilă umană-craniul unui Homo-olteniensis descopert la Buguleşti-Vâlcea, precum şi  scheletul fosilizat al mastodonului Arvensis de la Stoina. S-a stins din viaţă la 30 mai 1968.

Mărturii despre Plopșor

Mai jos, voi reda felul în care a zugrăvit învăţătorul Hobeanu chipul mentorului său la trecerea acestuia la cele veşnice, într-o încercare de realizarea a unei monografii a comunei Stoina.  Marcat de moartea bunului său prieten, învăţătorul Dumitru Hobeanu scria: „Într-o vineri, treceam cu privirea peste titlurile din ziar când, un nume prea cunoscut mă atrage, dar iată că numele acela este închis în chenar negru….C.S  Nicolăescu-Plopşor….decedat  joi  30 mai 1968 la Bucureşti…..duminică 2 iunie va fi înhumat la Craiova…! M-am dus duminică şi am văzut la Centrul de Cercetări al Academiei din Craiova….în ultimul său drum, pe acela ce a fost întemeietorul Muzeului Olteniei, o pierdere grea pentru arheologie, pentru ştiinţă…. Discipol al marelui istoric N. Iorga, se ocupa mereu de chestiuni ştiinţifice, avea răspunsuri sigure, documente, în domeniul său fiind un cercetător neobosit a  trecutului străvechi al ţării sale, Oltenia…….
…..Numele său este mult legat de meleagurile noastre, de comuna Stoina, unde a stat două săptămâni în anul 1927 pentru a ridica şi dezgropa de aici trupul fosilizat al mastodonului aflat de subsemnatul, pe vâlceaua Nanului, despre care spunea dînsul cu ochii plini de lumină, ca ai unui copil,că în toată ţara nu e un astfel de animal fosil mai complet….Avea pe atunci o maşinuţă Ford pentru deplasări, cu care am mers cu dânsul la mastodon, dar şi la Cetatea din dealul Păişanilor. În drum, am trecut şi pe la bisrica Păişani, monument istoric, ctitor fiind boierii craioveni Corniţă Brăiloiu şi Pană  Iene la 1810, unde a făcut comentarii la construcţie şi pictură. Apoi am mers pe dealul Păişanilor unde îl aud pe Plopşor : acolo este cetatea! Ne-a spus: da, o cetate scitică  dinaintea erei noastre…ochiul său cunoscător cerceta cu atenţie fiecare ciob de oale, cărămizile diforme, pietrele zidului de apărare…
…Vorbirea sa era a omului erudit, fără înfloriri, un stil simplu, un mare iubitor de foclor… Îl vedeam des la Craiova unde îi mai duceam câte ceva, o monografie a comunei, ba o piesă de muzeu…. A mai trecut de câteva ori pe la Stoina în cercetări arheologice şi ultima oară, în primăvara lui 1967, când trecea spre Tismana şi a trecut pe la şcoală şi pe la mine acasă promiţându-mi că va trece pe la mine vreo două zile, m-a rugat a scrie ceva despre Eroina Ecaterina Teodoroiu, eu fiind cu ea într-un regiment în războiul din 1916…
….I-am  văzut la Academie, la Craiova, expuse rămăşiţele între zeci de coroane, cu gardă alăturea şi o armată din oameni de ştiinţă defilând la căpătâiul său, lume nesfârşită ce i-a apreciat meritele…omagiul nostru pentru un oltean de mare valoare, amintirea sa va fi neuitată…..!”

Hobeanu, un vrednic dascăl al Stoinei

Dumitru Hobeanu a fost, timp de 35 de ani, învăţător şi director al Şcolii Primare şi Gimnaziale Stoina, care a avut o activitate culturală bogată, participând la realizarea unei reviste şcolare Tinere Ramuri, a refăcut localurile şcolii, între 1927-1928  a participat la descoperirea şi cercetarea fosilelor mastodonului, a ruinelor cetăţii Păişani, fiind, aşa cum am văzut, discipolul şi colaboratorul  lui C.S Nicolăescu-Plopşor. În 1936 a contribuit la ridicarea monumentului eroilor din primul război mondial, în centrul satului Stoina. De asemenea, pensionar fiind, a lăsat o vastă monografie a comunei, din care nu s-au păstrat decât  fragmente răzleţe.
Claudiu Stancu

One Comment »

  • simi says:

    De ce nimeni nu pomeneste de dl profesor doctor inginer Ion Marian nascut la Stoina ,cel care are peste 40 de brevete de inventie ,menbru corespondent al Universitatii din Lyon,Laiptzc(Germania),o somnitate a tehnici miniere mondiale.