Nevoia de cultură

Loading

      Este în afara oricărei discuţii faptul că asistăm în ultimul timp la o revigorantă împrospătare a culturii româneşti. Nu poate nimeni nega realitatea atâtor şi atâtor manifestări menite să readucă cultura acolo unde îi este locul. Dar câţi ştiu în ziua de azi unde este locul culturii? Ar fi puţin probabil să aşteptaţi un răspuns ferm, atâta vreme cât acesta nu se întrevede.

Cu toate că nu ducem lipsă de simpozioane, lansări de carte, vernisaje de expoziţii, festivaluri naţionale de literatură şi muzică, spectacole de teatru, nu există o suficientă anvergură care să amplifice tot ceea ce se petrece la nivel cultural în România. Lipseşte acel suflu benefic, creator de freamăt prielnic, care să confere o atitudine detaşantă, dar nu totală. De ce nu, un joc liber, dar serios, a tot ceea ce are mai bun de oferit un om într-o viaţă întreagă. Să fie oare acesta locul culturii? Mulţi s-ar grăbi să confirme aceasta, dar şi mai mulţi ar continua să ridice întrebători din umeri.

Vreau să cred că avem puterea să aflăm, în cele din urmă, locul pe care cultura tinde să îl ocupe în viaţa fiecărui om. Este limpede încercarea celor în măsură să creeze structura unei vieţi culturale ascendente, dar lipsiţi de aportul, cel puţin moral, al celor vădit incomodaţi de “simple” mirări, nu se întrevăd realizări semnificative.

Am fi nedrepţi dacă nu am recunoaşte activităţile numeroase ale Inspectoratelor pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural din fiecare judeţ, dar se face tot mai acut resimţită lipsa de omogenitate. Tratate din interior, aceste probleme nu par să afecteze prea mult drumul ce se vrea ascendent al culturii româneşti, dar suntem oare capabili să percepem adevărata problemă ce pare să se permanentizeze?

Luată în prim plan, actuala cultură românească îşi croieşte nu neapărat anevoios drum printre realităţile mult mai stringente ale unei societăţi interesată de ziua de mâine, cât mai mult forţat şi lipsit de naturaleţe.  Actul creator tocmai aceata presupune, naturaleţe, şi dacă aceasta lipseşte cu precădere în privinţa promovării actului creator, nu ne putem aştepta la prea multe schimbări optimizante. Poate că într-un viitor apropiat se va ajunge totuşi la trăiri mai „profunde” şi mai „înţelepte” , îndreptând mai mult ochii şi spre cultură…