Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie în Gorj (II)

Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie în Gorj (II)

Submitted by on 23 March 2011articol citit de 2,078 ori | No Comment

Conform definiţiei date de specialiştii Institutului de Economie al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., „Naţionalizarea socialistă este desfiinţarea pe cale revoluţionară de către puterea proletară a proprietăţii claselor exploatatoare şi transformarea ei în proprietate socialistă, de stat, … Naţionalizarea socialistă, în primul rând, lichidează proprietatea capitalistă asupra principalelor mijloace de producţie, punând astfel capăt dominaţiei economice a burgheziei în ţară; în al doilea rând, creează o bază economică dictaturii proletariatului, făcând să treacă în mâinile oamenilor muncii posturile de comandă ale economiei naţionale, adică ramurile cheie ale economiei”.

In 1948, statul comunist a preluat în proprietate toate proprietăţile private

In 1948, statul comunist a preluat în proprietate toate proprietăţile private

O dată ajunşi în întreprindere, oamenii muncii trebuiau să treacă la organizarea pazei şi securităţii pentru asigurarea patrimoniului împotriva furturilor, incendiilor, exploziilor, distrugerilor; luarea de măsuri serioase de pază la punctele cheie – uzina electrică, secţii importante. Totodată, ei trebuiau să acorde o atenţie deosebită tehnicienilor „cărora trebuie să li se arate perspectivele de muncă rodnică ce li se deschid prin naţionalizare”.

Oamenii muncii devin proprietari
Concomitent cu plecarea celor însărcinaţi cu preluarea întreprinderilor, la orele 12.00 erau convocaţi în şedinţă comună membrii de partid şi de sindicat din întreprinderile ce urmau să fie  naţionalizate. Cu această ocazie „Se va face … o expunere asupra evenimentului în curs şi se anunţă un miting pentru ora 14.00. Şedinţa trebuie să ţină până la 13.00”. Începând cu  orele 13.00, noii directori, împreună cu secretarul de partid şi delegatul sindicatului încep ocuparea întreprinderii, verificând măsurile de pază, luând măsuri de sigilare a caselor, dulapurilor cu corespondenţă confidenţială, dacă această operaţiune nu a fost făcută anterior de organele controlului economic.
„La 14.00 încep mitingurile care durează cel mult o oră, vor lua cuvântul secretari de partid, preşedinţi de sindicat, noul director. Se vor vota moţiuni şi telegrame către Comitetul Central, Marea Adunare Naţională şi Guvern. A doua zi după naţionalizare vor avea loc adunări extraordinare ale organizaţiilor de partid, cu care prilej se va prelucra mai profund importanţa evenimentului în lumina expunerii făcute de tov. Gheorghiu-Dej în numele Comitetului Central şi al Guvernului. Tot a doua zi se ţin mitinguri cu toţi salariaţii din întreprinderile de stat şi nenaţionalizate. Se va sublinia importanţa evenimentului, se vor lua angajamente  de muncă, se vor vota moţiuni şi telegrame către Comitetul Central şi către Guvern”.
În listele anexate legii naţionalizării nu sunt trecute decât 5 întreprinderi care urmau să fie naţionalizate. În realitate, numărul acestora a fost mult mai mare, deoarece, uzând de anumite prevederi ale legii, au fost naţionalizate şi întreprinderi care nu intrau în prevederi, sau care au fost omise din aceste anexe.

Economia Gorjului în 1948
Într-o schiţă asupra situaţiei economice a judeţului Gorj în luna iunie 1948, se raportează că „Muncitorii sunt foarte mulţumiţi de hotărârea Guvernului pentru naţionalizarea industriilor. Prin aceasta ei văd standardul de viaţă ridicat şi încetarea exploatării omului de către om. … Salariaţii publici … Mulţumiţi de efectele naţionalizării întreprinderilor industriale, având ca urmare mărirea producţiei şi reducerea preţurilor în raport cu puterea de cumpărare a salariilor. În ceea ce priveşte naţionalizarea, propunem ca să se naţionalizeze toate industriile infractoare la legea sabotajului economic, deoarece s-a constatat că majoritatea nu intră în prevederile legii nr. 119/1948 şi tocmai patronii acestora sunt cei cari au furat mai mult statul acumulându-şi averi mari (cum este cazul tăbăcăriilor din Târgu Jiu)”.
În aceste condiţii, sunt naţionalizate în final 18 întreprinderi, aşa cum se arată în Raportul Prefecturii din 28 iunie 1948, trimis M.A.I. – Direcţia Generală a Administraţiei de Stat.
În privinţa Naţionalizării întreprinderilor, sunt menţionate:
Întreprinderi naţionalizate pe seama statului
1. Mina de antracit „Schela” proprietate Gh. Drosescu
2. Mina de grafit – Baia de Fier Gh. Damaschin
3. Fabrica de cărămidă refractară – Vădeni Gr. Lupescu
4. Fabrica de creozotat – Tg. Cărbuneşti – Ing. Coman
Naţionalizate la stat şi restituite
Schela – Petrol Bâlteni, proprietatea Creditului Minier, preluată de Sovrom-Petrol
Fabrica textilă Vădeni – proprietatea INCOOP
Fabrica de Marmeladă – Vădeni – A.F.S.M.
Atelier de Săpun şi Lumânări Târgu Jiu – Iacobescu Gh.
Întreprinderi naţionalizate pe seama Prefecturei judeţul Gorj şi trecute prin ordinul telegrafic nr. 11208 pe seama Primăriei Târgu Jiu
Moara SONA Târgu Jiu
Brutăria CAM Târgu Jiu
Întreptrinderi naţionalizate pe seama administraţiilor locale
Moară cu dărac şi pivă Târgu Jiu Longin Popescu (pe seama oraşului Târgu Jiu)
Moară cu presă şi gater com. Plopşoru N. Tomovici
Moară cu presă şi gater Maria Schinteee pe seama com. Artanu
Moară Andrei Diaconescu pe seama com. Săuleşti
Moară Ing. Crăsnaru pe seama com. Groşerea.
Moară cu gater Pr. Gr. Gâlcescu pe seama com. Logreşti_Moşteni
industrii forestiere naţionalizate care nu îndeplinesc condiţiunile
Întreprinderile Aurel Komorovschi cu 40 H.P. Bărăscu
Întreprinderile N. Oprişescu com. Bărbăteşti.
s-a raportat Ministerului de resort situaţia întreprinderilor naţionalizate ca şi a celor naţionalizabile.
Raportul menţionează că „…s-au numit directori şi administratori şi s-au luat măsuri pentru asigurarea salariilor muncitorilor şi personalului de conducere şi s-a asigurat materia primă pentru toate industriile trecute pe seama statului.
Nu s-a înregistrat nici o acţiune de sabotaj din partea foştilor proprietari, iar starea de spirit a populaţiei este destul de bună, primind actul de naţionalizare cu foarte multă simpatie considerându-l ca un act de dreptate”.
Tot în acest raport se precizează dorinţa prefecturii de a naţionaliza pe seama Prefecturii Gorj Băile Săcelu, „..urmează ca încă din toamna aceasta să luăm măsuri pentru refacerea totală a instalaţiunilor după principii moderne şi higienice precum şi cercetarea izvoarelor pentru a se obţine maxim de debit, având în vedere calitatea excepţională a acestor băi”.

Comments are closed.