Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Muntenii și moldovenii și-au dat mâna peste Milcov

Muntenii și moldovenii și-au dat mâna peste Milcov

Submitted by on 25 January 2012articol citit de 1,562 ori | No Comment

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a reprezentat un moment important în calea înfăptuirii statului naţional român unitar. Printre gorjenii care s-au remarcat în vâltoarea evenimentelor remarcăm pe Gheorghe Magheru și Christian Tell, cunoscuții eroi pașoptiști.

”Hora unirii” s-a cântat mai întâi la Craiova, în inima Olteniei

”Hora unirii” s-a cântat mai întâi la Craiova, în inima Olteniei

Primul pas a avut loc în Moldova la 5 ianuarie 1859, când Adunarea Electivă de la Iaşi a ales ca domn pe Alexandru Ioan Cuza. Printr-un discurs cald şi emoţionant, Mihail Kogălniceanu a reliefat importanţa actului care se săvârşise: „Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi nouă, om nou…Fii dar omul epocii…, fă ca legea să fie tare, iar Tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toţi Domnii au fost nepăsuitori sau răi”. Entuziasmul a fost general, satisfacţia publică manifestându-se puternic la Iaşi: „Întreaga stradă principală era înţesată de peste, poate, 10000 oameni…Strigătele entuziaste ale poporului au durat ore întregi…Timp de 4 zile, numeroase procesiuni, luminate cu 400-500v de torţe, veneau să-l felicite pe Domn”.

Dubla alegere a lui Cuza
După alegerea din Moldova, privirile românilor s-au îndreptat spre Bucureşti. Adunarea Electivă a Ţării Româneşti şi-a deschis lucrările la 22 ianuarie 1859. Încă din prima zi, mii de oameni s-au adunat în faţa clădirii unde avea loc adunarea, manifestând vehement împotriva partidei conservatoare, susţinătoarea legii lui Gheorghe Bibescu.
În această atmosferă, în noapte de 23-24 ianuarie, deputaţii partidei naţionale au convocat o şedinţă la hotelul „Concordia”, unde au hotărât să propună Adunării ca domn al Ţării Româneşti tot pe Alexandru Ioan Cuza. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie, la ora 11, reprezentaţii partidei naţionale au propus ţinerea unei şedinţe secrete pentru desemnarea candidatului. Propunerea făcută de Vasile Boerescu în persoana lui Al. I. Cuza a fost acceptată în unanimitate, deputaţii conservatori fiind nevoiţi să cedeze. Trecându-se la vot, toate cele 64 de buletine purtau numele celui ales la 5 ianuarie în Moldova. Anunţarea rezultatului alegerii a fost întâmpinată cu o bucurie de nedescris: „Un entuziasm atât de sublim-avea să noteze D. Bolintineanu-nu mai fusese înregistrat…decât în timpul Revoluţiei din anul 1848”.
Telegraful a ajutat la răspândirea veştii în întreg spaţiul românesc, în Moldova, Muntenia, Oltenia, dar şi peste munţi-în Transilvania. Atât „Gazeta Transilvaniei” cât şi „Foaia pentru minte, inimă şi literatură” au descris entuziasmul maselor, „delirul frenetic”, retragerea cu torţe şi cu muzică militară. Acelaşi entuziasm a fost evocat şi în coloanele ziarului maghiar „Kolozvari Kozlony”:”poporul s-a revărsat în valuri imense pe străzile străbătute de deputaţi, urmate de muzicele militare, care au cântat toată noaptea. Toate clădirile publice şi private se iluminează, ostaşii cu puştile pe umăr amestecaţi printre popor se bucură de fericirea generală,…se dansează Hora Unirii pe la toate răspântiile…Însufleţirea era de nedescris.”.
Evenimentul a avut ecouri şi peste hotare. Presa europeană, cea franceză mai cu seamă, a consacrat dublei alegeri de la Bucureşti numeroase articole. Cotidianul englez „Times” a apreciat curajul românilor care au tăiat „nodul gordian”, în timp ce „Daily News” considera că Marea Britanie ar fi fost rău inspirată în cazul adoptării unei poziţii ostile voinţei manifestată de români „cu atâta claritate”.
Cristina Vasiloiu

Comments are closed.