Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Monumente importante din Istoria Gorjului dispar din lipsa banilor (XI)

Monumente importante din Istoria Gorjului dispar din lipsa banilor (XI)

Submitted by on 15 May 2014articol citit de 1,092 ori | No Comment

Judeţul Gorj beneficiază de un patrimoniu istorico-cultural de o valoare inestimabilă, din nefericire autorităţile gorjene nu fac suficient pentru conservarea acestuia. Dacă în unele cazuri eforturile Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu” au dat roade iar obiectivele respective se află într-o stare acceptabilă pentru vizitare turistică-Casa memorială „ Tudor Vladimirescu”Vladimir, Casa memorială „Constantin Brâncuşi”Hobiţa, Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” ş.a., în alte cazuri vestigii importante de istorie riscă să dispară, câteva exemple Casa „Iosif Keber” Târgu-Jiu, Casa „Moangă” Târgu-Jiu, Casa „Moangă-Pleşoianu” Săcelu, Casa „Dincă Schileru” Bâlteni şi multe altele.

Cula de la Aninoasa se află într-o stare avansată de degradare

Cula de la Aninoasa se află într-o stare avansată de degradare

Din trecutul Culei de la Groşerea

Situată în satul Groșerea, comuna Aninoasa, cula a fost construită în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Construcția are trei niveluri, având forma pătrată cu latura de 7,5 m, la ultimul nivel pe latura de sud se află un pridvor, iar pe laturile de est și nord există câte un balcon.  Cula de la Groșerea aparține tipului de cule cu rol de veghe și apărare, iar mai apoi va fi transformată în funcție de necesități în locuință. Aceasta a fost construită pe dealul care desparte Valea Groșerei de Valea Gilortului, pe un pisc, care oferă o panoramă clară asupra acestei zone, până la Țânțăreni, pe Valea Jiului. Ridicată de   boierul Cocoș, care este atestat de documentele vremii în această zonă încă din sec. XVIII și care a avut doi copii, pe Barbu  și Luxandra Cocoș și nicidecum de familia Săvoiu, care o să vedem apare în zonă prin intermediul unei femei căsătorite cu un Crăsnaru.
Cula a fost martor tăcut al multor evenimente care s-au derulat în familia Cocoș-Crăsnaru sau în lumea satului Groșerea. Fiind ridicată în timpul în care atacurile turcilor erau un lucru degrabă întâlnit, nu a fost ferită de astfel de atacuri, chiar dacă poziția geografică oferea un oarecare adăpost, între cele două dealuri. În anul 1801 cârjalâii lui Pasvanoglu au făcut mare prăpăd în toată Oltenia, arzând Craiova și Târgu-Jiului. Nici cula lui Crăsnaru nu a scăpat, fiind prădată și arsă. A fost refăcută apoi, câțiva ani mai târziu de Ahil Crăsnaru. Pasvanoglu, cunoscut în popor sub numele de Pazvantie Chiorul, a fost pașă de Vidin   la sfârșitul sec. al XVIII-lea și primele decenii al sec. al XIX-lea, remarcându-se prin atrocitățile pe care le săvârșea în numeroasele raiduri ce le realiza la nordul Dunării de unde lua robii, femei și copii, dar și bunuri materiale. Este vremea când numeroase sate gorjene, mehedințene sau doljene figurează pe hărți ca fiind sate cu locuințe părăsite. Apariția acestui tip de  construcție, specifică Gorjului și Mehedințului este explicabilă deci și prin numeroasele atacuri ale bandelor de adalâi, pasvangii și cârjalâi, care în sec. al XVIII-lea trec Dunărea ori de câte ori au ocazia pentru a prăda și arde satele din Gorj, Dolj  și Mehedinți. Mai târziu, în anul 1898, Cula a fost incendiată de trăznet, în timpul unei furtuni. Refacerea construcției, după devastatorul incendiu, se va face de către Ahil Crăsnaru.
Ahil Crăsnaru, soțul Elenei Săvoiu, a lăsat cula moștenire fiului său Codin Crăsnaru, consilier la Curtea de Apel Craiova, căsătorit cu Ortansa Chiciu. Codin Crăsnaru a construit în apropierea Culei o moară foarte cunoscută de toți locuitorii din satele vecine. Ca atare, familia Săvoiu apare în  zonă , prin căsătorie, neavând altfel de legături cu satul Groșerea. Elena Săvoiu, născută probabil în  primele decenii ale sec. al XIX-lea, a fost fiica pitarului Constantin Săvoiu-Surcel și a Ecaterinei Frumușanu. Costache Săvoiu- Surcel, în plină maturitate, a avut activități obștești în Gorj  în a doua jumătate a sec. al XIX-lea: deputat în Camera legiuitoare din anul 1859, ctitor principal împreună cu Ștefan Frumușanu și Zamfir Pârâianu al bisericii Sf.Împărați Constantin și Elena, începută la 1867 și sfințită în anul 1875, a ridicat localul Școlii primare de fete, astăzi Școala Gimnazială C-tin Săvoiu.
Astăzi, când facem aceste lămuriri absolut necesare pentru adevărul istoric, așa cum trebuie să fie știut de toată lumea, Cula lui Crăsnaru se află într-o stare de degradare ce ne amintește poate doar de nepăsarea autorităților locale, care cu siguranță nu știu ce bogăție spirituală au în propria ogradă, luând în calcul și Biserica de la Groșerea, un monument istoric inedit.
Prof. dr. Marcela Mrejeru

Comments are closed.