Monumente importante din Istoria Gorjului dispar din lipsa banilor (X)

Loading

Judeţul Gorj beneficiază de un patrimoniu istorico-cultural de o valoare inestimabilă, din nefericire autorităţile gorjene nu fac suficient pentru conservarea acestuia. Dacă în unele cazuri eforturile Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu” au dat roade iar obiectivele respective se află într-o stare acceptabilă pentru vizitare turistică-Casa memorială „ Tudor Vladimirescu”Vladimir, Casa memorială „Constantin Brâncuşi”Hobiţa, Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” ş.a., în alte cazuri vestigii importante de istorie riscă să dispară, câteva exemple Casa „Iosif Keber” Târgu-Jiu, Casa „Moangă” Târgu-Jiu, Casa „Moangă-Pleşoianu” Săcelu, Casa „Dincă Schileru” Bâlteni şi multe altele.

Cula de la Aninoasa se află într-o stare avansată de degradare
Cula de la Aninoasa se află într-o stare avansată de degradare

De curând am citit câteva informații despre Cula de la Groșerea, apoi am vizionat un film realizat de TVR 3 și am fost contrariată de ceea ce se știe despre acest monument istoric, mult prea repede lăsat la voia timpului necruțător care l-a transformat într-o ruină. Cu siguranță și autoritățile au o mare parte de vină, pentru că nu apreciază la justa valoare ceea ce au de valoare în comunitate și care poate fi un obiectiv turistic important pe Valea Gilortului. Tot ceea s-a prezentat la televizor, dar și alte articole de prin ziare, au denaturat în întregime adevărul despre cei care au construit cula. Acesta a fost motivul pentru care am făcut demersurile necesare pentru a afla adevărul în ceea ce privește acest monument istoric. Ceea ce m-a nedumerit a fost faptul că apare ca ctitor al Culei familia Săvoiu, despre care știm cu siguranță că a avut moșii în zona Borăscu și Ohaba (acolo unde, în dealul Boerescu, va ridica în secolul al XIX-lea biserica numită din Dealul Mare sau schitul Săvoiu). În satul Groșerea toți oamenii știu că cei care au ridicat Cula și Moara ( ce se află peste drum, chiar în fața culei) a fost familia Crăsnaru. De fapt așa este cunoscută pe toată valea Gilortului, dar și pe valea Jiului de unde oamenii veneau la „ Moara lui Crăsnaru” de la Groșerea pentru a-și măcina porumbul și grâul până târziu, în epoca ceaușistă.

Din trecutul Culei de la Groşerea

Situată în satul Groșerea, comuna Aninoasa, cula a fost construită în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Construcția are trei niveluri, având forma pătrată cu latura de 7,5 m, la ultimul nivel pe latura de sud se află un pridvor, iar pe laturile de est și nord există câte un balcon. Cula de la Groșerea aparține tipului de cule cu rol de veghe și apărare, iar mai apoi va fi transformată în funcție de necesități în locuință. Aceasta a fost construită pe dealul care desparte Valea Groșerei de Valea Gilortului, pe un pisc, care oferă o panoramă clară asupra acestei zone, până la Țânțăreni, pe Valea Jiului. Ridicată de boierul Cocoș, care este atestat de documentele vremii în această zonă încă din sec. XVIII și care a avut doi copii, pe Barbu și Luxandra Cocoș și nicidecum de familia Săvoiu, care o să vedem apare în zonă prin intermediul unei femei căsătorite cu un Crăsnaru.
Familia Săvoiu se face cunoscută, ca o familie de proprietari în județul Gorj, la începutul sec. al XIX-lea. Constantin Săvoiu Surcel s-a căsătorit cu Ecaterina Frumușanu, fiica lui Constantin (Dinu) Frumușanu, al 3-lea logofăt, născut la 1783, care nu putea să aibă copii mai devreme de anul 1800. Din căsătoria celor doi a rezultat 5 copii 2 băieți( Constantin și Emanuel) și 3 fete( Frosa,Elena și Eliza). Una din fete și anume Elena, căreia i se zicea în familie Lena, s-a căsătorit cu Ahil Crăsnaru, fiul Luxandrei Cocoș și al lui Mihai Crăsnaru, mare proprietar din zona Crasnei. Ca atare, iată cum a ajuns familia Săvoiu în zona Groșerea, printr-o alianță matrimonială și nicidecum prin alte împrejurări. De altfel existența familiei Cocoș în zona Groșerea, ca o familie de mari proprietari este demonstrată și de faptul că biserica din sat cu hramul Sf.Arhangheli este după cum ne spune pisania de deasupra ușii de la intrare ctitorie a lui Barbu Cocoș, vtorii vistier, proprietar al moșiei Groșerea-Gorj, de pe Valea Gilortului, care la 1808 a construit biserica în stil bizantin. Biserica ridicată de Cocoș este deosebită și se remarcă în fața celorlalte biserici gorjene prin faptul că deasupra ușii de la intrarea în pronaos, unde este reprezentată familia ctitorului, soția lui Barbu Cocoș este pictată în postura de viitoare mamă, lucru ce nu era acceptat la acea dată de reprezentanții bisericii. Desigur, pictorul a făcut ceea ce i s-a cerut și cu siguranță doamna era gravidă, urmând să nască. De remarcat este faptul că o reprezentare asemănătoare există la biserica Domnească de la Curtea de Argeș, ce datează din sec. al XIV-lea, unde Sfânta Fecioară este în aceeași postură de viitoare mamă, ca și soția lui Cocoș. Poate este o simplă coincidență sau poate pictorul a văzut această biserică și pe doamna boierului care era gravidă. Este un lucru binecunoscut faptul că toți marii proprietari ai sec. XVIII-XIX au avut această preocupare de a ctitori biserici pe proprietățile lor, ca semn al legăturii pe care o aveau cu divinitatea, dar și pentru propriul prestigiu în fața țăranilor lor. Fiind un om al timpului său, Barbu Cocoș este prezent și în timpul evenimentelor din anul 1821, ca un prieten apropriat al lui Tudor Vladimirescu, care a dat poruncă să se asigure paza prietenilor săi din Gorj și Dolj, între care se număra și acesta. (Va urma)
Prof. dr. Marcela Mrejeru