Pe 6 septembrie 1950, prin Legea nr. 5 au fost desfiinţate judeţele şi au fost înfiinţate regiuni compuse din raioane, oraşe şi comune. Raionul Gilort care trebuia, conform Legii nr. 5/1950, să poarte denumirea Bengeşti şi să aibă reşedinţa în localitatea cu acelaşi nume, dar datorită lipsei spaţiului locativ şi-a desfăşurat activitatea sub denumirea de Sfatul Popular al Raionului Gilort cu reşedinţa în comuna Novaci. După aplicarea Decretului nr. 331 din 19 septembrie 1952 i se stabileşte ca reşedinţă comuna Târgu Cărbuneşti. Ca urmare a modificărilor şi îmbunătăţirilor din anii 1953, 1956, 1960 şi 1964 aduse legii pentru organizarea administrativ-economică a teritoriului ţării, numărul comunelor asupra cărora a avut competenţa teritorială a variat în perioada 1952–1968 între 25 şi 42.
”O altă ocupaţie principală a locuitorilor din Raionul Gilort este creşterea vitelor. Fiecare ţăran gospodar mai ţine pe lângă vitele de muncă încă 2–3 viţei, 4–5 porci şi 10 până la 20 de oi, din vânzarea cărora îşi completează stocul de cereale necesar consumului propriu şi îşi acopere celelalte nevoi gospodăreşti.
Deşi în prezent ocupaţia de bază a locuitorilor din acest raion este cultura cerealelor, noi credem că viitorul economic al acestui raion stă în pomicultură, viticultură şi zootehnie. Acest viitor este însă strâns legat de gospodăria colectivă.
Când ţăranii noştri muncitori se vor uni în mari gospodării colective, dealurile noastre vor avea aspectul unor vaste grădini de pomi fructiferi şi de vii. Văile vor avea întinse păşuni pe care vor paşte mari cirezi de vite. Cultura cerealelor va rămâne pe planul al doilea.
În teritoriul raionului nostru avem G.A.S. şi G.A.C. În G.A.S. se pare că se va pune accentul pe zootehnie, iar în G.A.C.-uri rezultatele obţinute până în prezent sunt îmbucurătoare şi pline de speranţe.
Subsolul
Conţine bogate zăcăminte de petrol şi cărbune, a căror exploatare a şi început la Bâlteni şi Ţicleni pentru petrol, la Albeni pentru cărbune. La Socu, comuna Bărbăteşti sunt zăcăminte de gaz metan care în prezent sunt în erupţie şi ard. Ar fi bine ca aceste gaze să fie captate şi întrebuinţate la încălzitul locuinţelor. Se poate face o fabrică de cărămidă sau ţiglă care să folosească la ars acest gaz.
Întreprinderea Economică Gilort are în studiu înfiinţarea unei fabrici de ţiglă în Ştefăneşti, unde este un foarte bun pământ (argilă), pe care locuitorii din acest sat îl folosesc la olărie.
Distanţa de la Socu la Ştefăneşti este de circa 14 km, aşa încât nu ar fi cheltuieli de investiţii prea mari, în plus, conducta trecând prin satele Vidin, Târgu Cărbuneşti şi Ştefăneşti ar putea fi folosit şi la încălzitul locuinţelor şi în unele eventuale industrii ce ar lua fiinţă la Cărbuneşti.
Industria
În afară de morile ţărăneşti naţionalizate care sunt în număr de 8 şi de alte câteva mori ţărăneşti particulare, alte industrii nu există în raionul nostru.
Pe lângă patru din morile de mai sus funcţionează şi câte un gater sau circular, una presă de ulei şi un dărac.
Întreprinderea Economică Gilort se ocupă şi cu extragerea pietrişului din râul Gilort, a nisipului şi a balastului. De asemenea în cursul acestei veri a fabricat şi cărămidă arsă de mână.
O altă industrie şi aceasta casnică este industria fabricării de ţuică în mod rudimentar (cu cazan).
Industria de viitor a acestui raion este industria legată de pomicultură, viticultură şi creştererea vitelor.
După ce ar fi asigurată o puternică bază de materie primă în fructe, se poate înfiinţa o fabrică de marmeladă sau s-ar putea trece la fabricarea ţuicii în mod ştiinţific.
De asemenea, după ce ar fi asigurată o puternică bază furajeră şi creşterea vitelor ar lua un avânt puternic s-ar putea înfiinţa o fabrică de conserve de carne.
Mijloace de comunicare
Drumuri
Partea de nord a raionului nostru este străbătut de şoseaua republicană Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu pe o distanţă de circa 15 km.
Raionul mai este străbătut de şoseaua regională Filiaşi – Bobeşti – Cărbuneşti – Scoarţa – Târgu Jiu cu o ramificaţie la Cărbuneşti spre Săcelu şi Novaci, apoi şoseaua regională Hurezani – Licurici – Cărbuneşti. Comunele sunt legate între ele prin şosele raionale şi comunale. Drumurile regionale sunt în lungime de circa 38 km, cele raionale de circa 94 km, iar cele comunale circa 253 km. Ceea ce este de observat, este că toate aceste drumuri au orientare de la nord la sud, urmând văile sau cursul apelor ce străbat raionul şi care au aceeaşi orientare.
Căi ferate
Raionul Gilort este străbătut de o singură cale ferată ce intră în raion la sud de satul Musculeşti, urmează Valea Gilortului până la Cărbuneşti, iar de aici o ia spre apus şi iese din raion la satul Copăcioasa. Dealungul parcursului acestei căi ferate sunt 3 gări şi 2 halte: Musculeşti, Bărbăteşti, Târgu Cărbuneşti, Jupâneşti şi Pojogeni.
Este în proiect a ase mai construi o cale ferată ce pleacă de la Cărbuneşti la Albeni, unde va fi un important centru carbonifer, de acolo mai departe la Bengeşti, Novaci, Baia de Fier.
Poşta
Pe teritoriul acestui raion sunt 5 oficii poştale şi anume: Oficiul Raional Cărbuneşti, Oficiul Peşteana-Jiu, Oficiul Albeni, Oficiul Hurezani şi Oficiul Târgu Logreşti”.(Va urma)
Dumitru Băluțoiu
