Curiozitatea oamenilor a fost stârnită întotdeauna de lucrurile misterioase şi neobişnuite din jur, exercitând o anume influenţă asupra noastră, un soi de atracţie care stimulează imaginaţia şi de la care cu greu ne-am putea sustrage. În Gorj există suficiente dovezi ale unor misterioase monumente…
Istoricul gorjean Alexandru Ştefulescu, semnala existenţa unui alt monument megalitic pe teritoriul Gorjului în lucrarea „Mânăstirea Polovragi”: „Pe malul stâng (al Olteţului – n.n.) deasupra peşterii, este o cetate cu ziduri de peatră, iar mai sus este «Oborul Jidovilor», o încăpere săpată natural în stâncă şi tot mai sus se vede un şir de Petri rotunde fără nici o ordine, ceea ce denotă o dizlocare a lor”.
Locul indicat de Alexandru Ştefulescu fusese studiat se pare şi de arheologul Teoharie Antonescu, cel care preciza că identificase pe malul stâng al râului Olteţ, un şir de pietre rotunde considerate a fi „un misterios dolmen”, alcătuit din pietre „de câte un metru şi mai bine”, purtând numele de Oborul sau Ocolul Jidovilor.
Să fie acest loc din Munţii Polovragi amintiri ale unor seminţii preistorice, întruchipând lumea fabuloasă a uriaşilor atestată de unele credinţe din mitologia populară?
Acelaşi Teoharie Antonescu publica în „Buletinul oficial al Ministerului Instrucţiunii Publice” din anul 1897 şi date despre un obelisc de granit descoperit pe vârful dealului situat deasupra Mănăstirii Polovragi, pe malul stâng al Olteţului, despre care Nicolae Densuşianu scria că reprezintă „un fragment al unui monument arhaic, unic în felul său între monumentele preistorice ale Europei, ce le cunoaştem până azi”.
Obeliscul, cu patru feţe poleite avea 1,09 metri înălţime, fără nicio inscripţie, a fost desenat în anul 1902 şi publicat în „Dacia Preistorică” de către Nicolae Densuşianu, cel care aprecia că este vorba despre „o columnă monolitică de granit, tăiată în patru feţe şi terminată la vârf prin o mică piramidă; un obelisc în formă puţin phallică, ce a fost înfipt într-o bază de lespezi tăiate şi îngropate în pământ. Obeliscul de la Polovragi este, desigur, unul din monumentele preistorice ale Daciei”
Distinsul cercetător gorjean Zenovie Cârlugea, afirmă în lucrarea „Dacoromânia profundă” că „peştera, cetatea de deasupra, de pe Muntele Polovragi, încăperea naturală numită Oborul Jidovilor situată în apropiere, dolmele preistorice de care vorbeşte Gr. Alexandrescu, obeliscul reconstituit figurativ şi comentat de Nicolae Densuşianu, alcătuiesc la un loc, un complex de arheologie preistorică ce se impune a fi mai amănunţit cercetat şi pus în valoare”. Să mai precizăm şi faptul că potrivit tradiţiei, în peştera de la baza cetăţii, a locuit zeul dacilor, Zalmoxis. În preajma sa se găseau vraci, medici sau preoţi cunoscători ai secretului cultului, dar şi ai tainelor vindecării bolilor din trecut.
Sculpturi megalitice
În Gorj sunt bine reprezentate şi sculpturile megalitice, care în mod sigur faţă de tot ce s-a enumerat anterior, atestă cea mai mare vechime a activităţii omeneşti. O parte din ele au fost semnalate de către Nicolae Odobescu şi publicate în „Dacia Preistorică”. Este vorba de o „Babă” aflată la izvorul Gilortului, de o stâncă numită „Mamă” aflată în aval de Tismana, sau de „Buha” de la Săcelu la baza căreia cercetătorul Ilie Huică, doctor în geologie, a evidenţiat şi o altă unicitate în România, adică un ansamblu unitar de găuri săpate regulat între ele în stâncă, de mărimea a adăposti un cadavru – construcţie asemănătoare cu un columbar pentru urne de incineraţi.
Acestor construcţii misterioase de pe teritoriul Gorjului le putem adaugă şi „Inelul de piatră” din Cheile Sohodolului. Este greu de apreciat dacă această veritabilă „fereastră” prin care poate fi privit cerul este un geofact sau un artefact. Scopul este discutabil: de la altar pentru sacrificii, până la vechi observator astronomice, portal sau poate parte a unui complex megalitic. Pentru a răspunde cât mai exact, ar trebui studii de teren complexe şi interdisciplinare. Nu întâmplător credem, în partea superioară, lateral dreaptă, se află un orificiu circular, vizibil şi în cazul altor portaluri, precum cel din Munţii Trascău, pe platoul Bedeleu.
