Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Magazin » Memorialul Liviu Dafinescu

Memorialul Liviu Dafinescu

Submitted by on 8 May 2012articol citit de 1,820 ori | No Comment

Trecea atunci aprilie spre mai, cum se întorcea la ceruri pe-un fulger de dor artistul şi profesorul Liviu Dafinescu, cel care împlinise prin harul şi truda sa renumele unui ansamblu de răsunet, pe numele său – Doina Gorjului. S-a petrecut spre îngeri chipul său şi au rămas aici dorul, şi gândul, şi jocul, şi cântecul, şi portul, şi Gorjul său de vis, plai de viers şi tril ales, şi s-a născut acest Festival al jocului şi portului popular pentru tineret, care-i poartă azi numele şi amintirile sacre – „Memorialul Liviu Dafinescu”.

La Târgu-Jiu s-au reunit pe scenă 24 de formaţii artistice ale tinerilor din şcolile Gorjului

La Târgu-Jiu s-au reunit pe scenă 24 de formaţii artistice ale tinerilor din şcolile Gorjului

Aflat la a noua ediţie, în acest an – 2012, în zilele sale de graţie 27, 28 şi 29 aprilie, când la Târgu-Jiu s-au reunit pe scenă 24 de formaţii artistice ale tinerilor din şcolile Gorjului, Festivalul a readus frumuseţea şi perenitatea tradiţiei în scenă, în ritmul şi cântecul dansului popular, în autenticitatea şi strălucirea costumelor, în lumina şi bucuria de pe chipurile tinerilor prinşi în freamătul şi farmecul jocului. Şi soarele s-a lăsat cu perdele de lumină peste capitala Gorjului, dăruind sărbătoare şi strălucire municipiului şi paradei copiilor şi tinerilor. Şi liliacul şi-a deschis bulgării de flori violacee, încununând cu miresme şi culoare fereastra zilelor de concurs. Şi cireşii din gradina sălii de spectacol şi-au rotunjit rodul aplecându-şi poalele să sărute pământul udat de blândeţea ploilor de primăvară, întărind speranţele şi înflorind privirile cu bucuria rodniciei.

Folclorul gorjean, spectacol total
În câteva momente, sala a devenit neîncăpătoare, dar s-a primenit cu glasuri şi chipuri tinere, cu şuşot şi veselie, cu gânduri şi dorinţe de succes, cu cele mai frumoase costume din toate zonele geografice ale judeţului, din plai de Parâng până-n lunca Jiului, la Ioneşti şi Ţânţăreni, din susur de Olteţ, până-n umbra munţilor, pe Valea Motrului, la Cloşani-Padeş. Aproape 450 de dansatori, băieţi şi fete de diferite vârste s-au perindat pe scenă în ritm de joc, timp de patru ore, punând în dificultate juriul în alegerea celor cu merite pentru acordarea trofeului. A fost o inedită sărbătoare a talentelor tinere, cu suite dintre cele mai spectaculoase, pline de ritm şi nerv, cu închideri şi deschideri de cercuri, cu multe ruperi şi întrepătrunderi de linii, cu elan şi eleganţă în joc, cu vioiciuni de paşi vrăjiţi de zbor şi energii neprevăzute ale tinereţii dansului, între tradiţie şi afirmare, între autenticitate şi măiestrie în mişcare. Graţie şi ritm, armonie şi farmec în port, strălucire de suflet şi dăruire pentru trimiterea spre mâine a nestematelor artei folclorice.
Dincolo de sclipirea şi agenda fiecărei formaţii, de scormoneşti cu jind şi pasiune, vei găsi un instructor înclinat şi dăruit, discipol al maestrului omagiat, profesori sau învăţători, parcă făcuţi pentru arta dansului popular. Vei afla povestiri pline de tâlc şi mister legate de recuzită, costume, pregătire şi deplasarea la Târgu-Jiu. Să începem cu ansamblul de la Turceni, unde maestrul Marian Stelea a ieşit în lumina scenei cu trei generaţii de dansatori, încântându-şi spectatorii prin armonia jocului, sincronism şi pitoresc în evoluţia concurenţilor. Dansatorii săi au ocupat locul cu laurii celui mai bun, cu aplauze şi felicitării binemeritate. Ne-au fascinat prin evoluţie, florile mici, plăpânde şi vioaie ale generosului buchet de dansatori, fetiţele de numai opt ani, Constantina Orleanu Cornelia şi Mihaela Andreea Dobroiu, eleve ale învăţătorilor Ştefan Stancu şi Constantin Enache. Sunt mezinele ansamblului, prichindeii jucăuşi din şirul formaţiei, unde-şi mai dau mâna-n joc şi cântec gimnazişti, liceeni şi chiar studente în primul an de facultate, iată acestea sunt marile speranţe care îl mulţumesc dar îl şi motivează pe maestrul Stelea pentru viitoarele întâmplări scenice.
Să ne întoarcem în obârşia florilor de liliac, sub cornetele de la Cloşani, de unde vin dansatorii instruiţi de profesoara Carmen Sarcină. Am regăsit la ei în picioare opincuţele cu nojiţe lucrate la un meşter din sat sau cumpărate din târg de la Baia-de-Aramă. Fetele purtau vâlnice şi oprege, cămăşi cusute pe mâneci cu arnici, marame de borangic, toate aceste podoabe de port tradiţional fiind scoase din lăzile de zestre ale bunilor şi străbunilor din sat. Băieţii s-au îmbrăcat în iţari de aba şi vestă cu găitane negre, încinşi cu brâu lat peste mijloc, cu căciulă de miel aşezată pe cap. Adelin are doar opt ani şi a împrumutat căciula lui Aripel, baciul din sat care i-a cricit să aibă grijă de ea că nu a purtat-o niciodată!
Ne-au încântat în mod deosebit dansatorii din ansamblul artistic al Palatului Copiilor Tg.-Jiu, pregătiţi de Codruţa Florescu. Cele trei formaţii, pe tot atâtea niveluri de vârstă, au adus în scenă jocul elegant şi ritmat, dansul vijelios şi ager de la Gorj, repede curgător în deschiderea scenei, cu multe râuri de paşi tumultuoşi revărsaţi pe val de sârbă gorjenească, pe undă domoală de horă oltenească preluată din vetre străvechi de sat, de la Stăneşti sau Ciuperceni, ori din alte aşezări pitoreşti de la noi, din răscruci de drumuri, cu veselie, lăutari şi dor de viaţă. Dalia, fiica profesorului-instructor, o mândreţe de fetiţă de numai şase anişori, a fost argintul viu al partiturii scenice, vioaie şi săltăreaţă ca un fluture pe creştet de val. Paşii ei mărunţi şi inteligent rostuiţi în joc au picurat lacrimi de bucurie în sufletele privitorilor şi au rezistat cuminţi la iureşul adolescentin al jocului.
Andreea Arpezeanu, şcolăriţă din Ţânţăreni, a evoluat pentru întâia oară pe o scenă din Târgu-Jiu. Era ca o floare învelită de soare în toiul jocului, toată numai bucurie în fastul costumului şi curgerea dansului pe o suită de melodii de şes, de la interferenţa cu câmpiile Doljului, alese cu meşteşug de maestrul coregraf Ionel Garoafă. Ce frumoşi au fost copiii din Ţânţăreni, înveşmântaţi în costumele lor noi confecţionate de creatorii de la Tismana. Şi dansul lor a fost peste aşteptări…
Au coborât pe strună de fluier şi caval, băciţele şi ciobănaşii din Crasna şi Baia-de-Fier. Ei au încărcat în roua dorului ochii Vasilianei, îngerul pe care Liviu Dafinescu l-a lăsat lumii, să culeagă de prin satele Gorjului aceste comori ale tradiţiei şi artei populare. Şi, iată, Vasiliana face cu pasiune şi cinste acest celest gest!
Şi, împreună cu ea şi familia, o fac cu nevăzute dimensiuni ale trăirii şi dăruirii oameni cu adâncă aplecare prin timp faţă de această artă. Iulian Malea, Viorel Gârbaciu, Gheorghe Porumbel, Pompiliu Ciolacu, Violeta Dafinescu, Alin Dafinescu, Valeriu Saraolu, Ştefan Mirulescu, Iohana Drăghici, Stelian Florescu – toţi într-un juriu competent şi atent la selecţia riguroasă a valorilor acestui inedit festival. Le-a fost greu, le-a fost uşor, asta ţine de universul artei şi-al expertizei lor, ca profesionişti. Şi sunt! Iată formaţiile pe care ei le-au descoperit în acest festival şi le-au adus pe podiumul cu trofee. Aşa au urcat aici tinerii dansatori din Turceni, Cloşani, Ţânţăreni, Băleşti, Polovragi, Crasna, Tg.Logreşti, Bâlta, Hurezani, Tg. Cărbuneşti, Stejari, Stoina, cei de la Palatul Copiilor Tg.-Jiu, Ansamblul „Liviu Dafinescu” din Baia-de-Fier şi Şcoala „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu. Spre mulţumirea tuturor şi împlinirea viitorului prin tinereţe şi artă.

Comments are closed.