Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Special » Mastodonul de la Stoina

Mastodonul de la Stoina

Submitted by on 4 September 2012articol citit de 1,637 ori | No Comment

Puţini ştiu că pe teritoriul judeţului Gorj, în comuna Stoina, în anul 1928, s-a făcut o descoperire foarte importantă pentru paleontologia românească. Este vorba despre un schelet aproape complet al unui mamuth, numit la acea vreme mastodon, sau jidov. Această dihanie uriaşă a fost strămoşul elefanţilor de azi şi a trăit pe meleagurile noastre pe la sfîrşitul Erei Terţiare, în Levantin.

La Stoina s-au găsit printre cei mai mai lungi colţi de mamuth din lume

La Stoina s-au găsit printre cei mai mai lungi colţi de mamuth din lume

Descoperirea a fost întîmplătoare, făcută de un băiat din comună ce păştea oile pe vâlceaua Nanului, pe numele său Ion Paşol, ce era slugă la învăţătorul Ion Petrescu. Jucându-se cu ceilalţi copii în nisipul râpei, au dat de un os mare, os de jidov. Oamenii credeau, pe atunci, că aceste oase găsite accidental ar fi aparţinut unor uriaşi ce ar fi trăit cândva pe pământ, pe care îi numeau jidovi. Copilul i-a spus învăţătorului său, Dumitru Hobeanu, despre descoperirea sa, care împreună cu copiii de la şcoală a efectuat săpături, găsind alte oase, pe care le-a expus în muzeul şcolii Stoina. Învăţătorul Hobeanu a anunțat autorităţile judeţului Dolj, judeţ din care făcea parte comuna Stoina, pe atunci.

Opinia specialistului

Anunţul acelei descoperiri a stârnit interesul marelui istoric şi om de ştiinţă Constantin Nicolăescu-Plopşor, care a mers la faţa locului pentru efectuarea altor săpături suplimentare aşa cum, însuşi, relateză:  „Ducându-mă la faţa locului, am văzut că, într-adevăr, scheletul animalului s-ar afla întreg în mal şi că neapărat trebuie făcute săpături pentru scoaterea lui la lumină. Stratul în care s-au găsit oasele este alcătuit din nisipuri foarte fine care se depuneau pe vremuri pe fundul lacului levantin şi aparţine Levantinului mijlociu. Deasupra acestui strat este un banc de nisip şi hume de 45 m înălţime care în urma eroziunii cuaternare, datorită ridicării pământului oltean, s-a săpat şi adâncit valea Nanului în a cărui mal au apărut aceste fosile. Studiindu-se direcţiunea torentelor, ce se vărsau în acest lac, s-a stabilit că ei veneau dinspre nord şi animalul murind pe malul lacului, a fost târât de torenţi în interior, depunându-l apoi la fund. Cercetându-se în amănunţire fosilele s-au determinat ca aparţinând unui mastodon şi anume mastodon Arvensis reprezentant al mastodonilor de tip Dunolophodon.”

Principala piesă a muzeului din Craiova

Dimensiunile scheletului sunt foarte mari. După mărimea oaselor, acesta trebuie să fi avut cel puţin 4 m înălţime, aproximativ 8 m lungime, iar colţii săi  au 3,1 m lungime, aflându-se printre cei mai mai lungi colţi de mamuth din lume. Dentiţia acestuia, 24 măsele, au fost găsite aproape în întregime, lipsind doar o măsea. Zona a fost cercetată, pe lângă C.N Plopşor, de cercetătorul Marin Demetrescu şi de marele paleontolog  Saba Ştefănescu. Arhitectul A Vincez s-a ocupat  de reconstituirea sa, pentru a fi expus în Muzeul Prefecturii Dolj. În momentul de faţă este cea mai importantă piesă din patrimoniul Muzeului de Istorie şi Ştiinţe ale Naturii Craiova. Câteva oase fosilizate ale mastodonului  se mai păstrează, încă, în micul muzeu din cadrul Grupului Şcolar Industrial Stoina, alături de câteva trunchiuri de copac pietrificate.  Această  importantă descoperire a fost semnalată de C. N.  Plopşor  într-un  articol  apărut în revista  Arhivele Olteniei, nr 34, noiembrie-decembrie 1937.

Alte descoperiri

Alte resturi fosilizate aparţinând acestei specii de mamuth au mai fost descoperite pe teritoriul Olteniei, dar niciodată scheletul întregului individ, la Godeni, Corniţa, Argetoaia, Bucovăţ, Meteu. La Veleni-Dolj, s-a descoperit o falcă al unui mastodon mai vechi numit Mastodon Borsoni. De asemenea s-au descoperit, în timp şi oase fosilizate de rinocer tichorhinus, strămoşul boului-bos primigenius sau mamuthul antic-elephans antiquus.
Claudiu Stancu

Comments are closed.