Masa, însemn al ospitalităţii la români

Vineri 4 iunie 2010 s-a desfăşurat în cadrul Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara manifestarea intitulară simbolic ”Masa – însemn al ospitalităţii la români”. Proiectată iniţial în programul activităţilor culturale ale Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” ca expoziţie, aceasta a căpătat amploarea firească prin forţa exemplului absolut necesar pentru înţelegerea ideii în sine.

Masa obiect aparent banal dar şi noţiune cvasi derizorie, mai ales în contextul actual când avem de-a face cu bulversarea  ritmului de viaţă şi abandonarea tradiţiei, revine în atenţia noastră privind cele două caracteristici foarte importante pe care le incubă: aspectul ritual şi aspectul social. Dacă ne referim la prima componentă, oricât de generală ar fi discuţia vom constata că masa este nelipsită şi însoţeşte omul în toate marile momente ale vieţii, dar chiar şi în cotidian ea se constituie ca un spaţiu al sacrului, de aceea nu se poate face o distincţie netă între cele două caracteristici, pentru că deşi luate fiecare în parte pot fi bine conturate, totuşi aspectul lor sincretic determină interferenţa mergând până la contopire. Masa face parte din viaţa omului ca element social cu importanţă determinantă pentru evoluţia sa, ea conferă sacralitate şi chiar delimitează spaţii prin dimensiunea valorii spirituale. De pildă camera copilului şi masa ursitoarelor se cer amănunţit amenajate respectând grija pentru detalii.
De la această masă nu lipsesc turtele unse cu miere pentru îmbunarea ursitei dar şi obiecte cu valenţe magice asupra cărora nu insistăm.
În cazul nunţii, masa precede (peţitul) dar şi încheie ceremonia (masa de petrecere) şi aceasta, fără a se uita că face parte din ritualul propriu-zis (înconjurarea mesei de trei ori).
În fine masa de pomană conferă semnificaţii deosebite celui mai complex ritual – înmormântare.Prin sfinţirea mesei elementul civilizaţiei străvechi se integrează sferei creştine, şi aceasta în mod natural, aproape imperceptibil. Datul de pomană – mâncare şi masă este esenţial în „Marea trecere”.
În viaţa cotidiană, până în secolul trecut masa se înscria aceleiaşi configuraţii simbolice.În Oltenia, camera de foc (vatra) dar şi tinda (târnaţul) reprezintă spaţii în care masa este element central.
Nealterarea vieţii familiale, păstrarea sa în coordonatele fireşti este condiţionată de respectarea tradiţiei: rugăciuni înainte şi după masă, descoperirea capului (la bărbaţi), păstrarea zilelor de post cu rigurozitatea sfinţeniei.Bogăţia de reprezentări a mesei este deosebită, aşa încât nu este deloc întâmplătoare alegerea acestui motiv şi consacrarea sa în sculptura modernă. Revenind la exemplificarea expoziţiei noastre, sceneta prezentată de elevii Şcolii Generale din Curtişoara înfăţişând obiceiul de nuntă şi vernisajul expoziţiei a constituit de fapt ca parte integrantă a manifestării, au fost elocvente pentru înţelegerea demersului nostru.
Mulţumim colaboratorilor noştri în acest proiect: Şcoala Generală Curtişoara, Consiliul Local Bumbeşti Jiu, Şcoala Populară de  Artă Târgu Jiu, precum şi tuturor invitaţilor.