Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, prima mare încleştare desfăşurată la nivel planetar şi soldată cu un număr de victime şi pagube ce depăşeau cu mult pe cele provocate de cele mai sângeroase războaie purtate până atunci.
Continuăm prezentarea materialului documentar despre despăgubirile de război începută în numărul anterior
„Hotărăşte:
Admite în parte cererea de despăgubire de război a D Maria Petre Gr. Guţă şi evaluează pagubele suferite, după cum se specifică mai jos:
Nr. crt. Specificarea pagubelor Suma evaluată (RON)
1 Provocări de moarte sau infirmităţi datorite bombardamentului sau altor cauze de violenţă din partea inamicului
2 Arestări, internări sau luări de ostatici
3 Lipsă de folosinţă a moşiilor, caselor de locuit, fabricelor etc.
4 Imobile (case de locuit, dependinţe, împrejmuiri, fabrici, mori etc.) 70
5 Mobilier şi obiecte casnice
6 Alimente şi băuturi 150
7 Mărfuri şi obiecte de tot felul (fabricate, semifabricate şi materii prime)
8 Păsări 40
9 Cereale, derivate seminţe şi furaje 100
10 Locuri de cultură, vii şi livezi de pruni
11 Păduri
12 Animale de muncă (cai, boi, vaci, etc) 200
13 Animale mici (oi, capre, porci) 250
14 Vehicule şi hamuri
15 Unelte agricole de mână (sape, lopeţi, târnăcoape, etc)
16 Unelte agricole cu tracţiune animale (pluguri, grape, tăvăluci, rariţe, semănătoare etc)
17 Maşini agricole (locomobile, pluguri cu aburi, batoze, etc)
18 Unelte atelierelor, fabricilor, morilor şi ale meseriaşilor
19 Maşinile
20 Diverse (valori, amenzi)
Total 810
Adică evaluează suma totală a pagubelor suferite la suma de lei opt sute zece
Dată şi citită (fără apel) astăzi 12 iunie 1920
Preşedinte , Al. Caribol
Membrii, Şt Gheorghiu
P. Voiculescu
Grefier, Gh. Vintilescu
Grefa Judecătorii Rural Ocol I Tg-Jiu. Copia aceasta fiind conform cu originalul se atestă de noi cu menţiunea că prezenta hotărâre nu constituie un titlu definitiv pentru pagubele contra statului.”
În loc de concluzii
Din păcate la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale nu există şi alte astfel de documente şi nici documentaţia întocmită de comisia desemnată pentru a constata pagubele şi abuzurile săvârşite de ocupant, ceea ce face ca documentul prezentat mai sus, deşi este o hotărâre ce poate fi atacată, să capete o importanţă deosebită în primul rând ca gen de document ţi prin valoarea informaţiilor conţinute tocmai pentru că ne permite să reconstituim sumar modul de evaluare a pagubelor şi cuantumul lor. O idee vagă despre ce s-a întâmplat în Gorjul din timpul ocupaţiei germane ne oferă lucrarea „Atrocităţi germane”scrisă de preşedintele Tribunalului Judeţean Gorj Jac Constantinescu, imediat după război, acesta fiind şi preşedintele comisiei care a anchetat abuzurile săvârşite de trupele de ocupaţie.
Analizând conţinutul hotărârii prezentate mai sus, poate că mulţi cititori ar fi tentaţi să concluzioneze că valoarea despăgubirilor este foarte mică, însă trebuie să ştie că valoarea leului din vremea aceea era mult mai mare, despăgubirile având astfel o valoare medie, cu siguranţă că nu acopereau valoarea reală a pagubelor.
Ce surprinde la această evaluare este însă lipsa despăgubirilor pentru uneltele agricole de mână şi cele cu tracţiune animală precum şi lipsirea de folosinţă a terenurilor deşi în document se menţionează cităm: „că Armatele Germane pătrunzând în această comună au devastat şi luat tot avutul numitului prevăzut în declaraţia rămasă la domiciliul său care n-a mai găsit nimic când s-a întors din refugiu”, iar principala ocupaţie a locuitorilor din mediul rural era tocmai muncă pământului. Poate că tocmai obligarea României, prin tratatele de pace, de a plăti după realizarea Marii Uniri o parte din despăgubirile de război datorate de Austro – Ungaria, să fi determinat autorităţile să minimizeze cuantumul despăgubirilor.
Lipsa documentelor despre evaluarea distrugerilor suferite în acele timpuri nu ne permite să cuantificăm cu exactitate valoarea pagubelor, însă arhivistic pot spune că drama acelor oameni se poate cuantifica în miile de dosare şi zecile de metrii liniari ce constituie fondului arhivistic „Pensii IOVR (invalizi, orfani şi văduve de război)
Ion Hobeanu
