Marginalii la o lansare de carte, „Contribuții la Istoria Gorjului”

De fiecare dată când cineva trudeşte pentru o carte, munca acestuia este răsplătită prin apariţia acesteia în formula cuvântului tipărit. Cu toate că în ultimii ani a devenit o obişnuinţă şi cartea în format electronic, rămâne o bucurie imensă să ţii în mână o carte care îţi aparţine măcar până în momentul când o dăruieşti cititorilor. Autorul acestor rânduri a trăit momente inegalabile la apariţia celorlalte cărţi iar lansarea unei cărţi este de fiecare dată un moment sublim de care avem parte, totuşi, de puţine ori în viaţă.

Prezenta lucrare nu face decât să grupeze într-un tot pe cât se poate de unitar materiale apărute în paginile săptămânalului VERTICAL , revistei LITUA, revistelor  CUGET LIBER şi GRAIUL APELOR  şi altor  publicaţii. Ideea acestei cărţi este de a facilita lectura unor articole la care, altfel, potenţialii cititori ar ajunge mai greu. Selecţia materialelor am făcut-o sub imperiul unei tematici dedicată Gorjului şi ţării mai ales în  secolul al XIX-lea. Fiind vorba iniţial de materiale care au apărut în presă, trimiterile au fost simplificate la maximum, cei interesaţi de referinţele bibliografice putând să le regăsească la finalul fiecărui studiu.
Toate materialele au într-un fel sau altul legături cu Istoria Gorjului, tocmai de aceea credem că se justifica o privire de ansamblu asupra acesteia, cea mai mare atenţie fiind acordată secolului al XIX-lea, un secol special atât în Europa cât şi la nivelul ţării noastre.
“CONTRIBUŢII LA ISTORIA  GORJULUI” este şi o datorie morală a autorului, ca şi a oricărui profesor de istorie din acest judeţ, de a scrie despre trecutul acestor meleaguri greu încercate “sub vremi”, cum inspirat spunea cronicarul. Avem şansa să nu venim pe un teren nebătut, de la Alexandru Ştefulescu la Vasile Cărăbiş şi de la Gheorghe Nichifor la Alexandru Doru Şerban, de la Gheorghe Calotoiu şi Gheorghe Gorun la Vasile Arimia şi Dumitru Hortopan şi mulţi alţii, cu toţii având o preocupare pentru momente din trecutul Jiului de Sus. Încercăm pe cât posibil să facem şi o listă bibliografică a problematicii pentru a facilita cititorului aprofundarea problematicii în caz că se doreşte acest lucru.

Despre Gorj şi gorjeni
La începutul secolului trecut, Alexandru Vlahuţă scria despre Gorj în „România pitorească” că „nicăieri n-am văzut desfăşurate cu atâta măiestrie, în acelaşi cadru, cele trei mari podoabe ale pământului-munţii, pădurile şi apa”. Pentru cei ce vin în  Gorj pentru prima dată, să spunem că judeţul nostru este situat în partea de sud-vest a ţării, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului, fiind delimitat la nord de paralela de 45°58¢ latitudine nordică, ce trece în apropiere de localitatea Ţânţăreni.Limita estică se află în apropierea localităţilor Alimpeşti şi Polovragi, pe lângă care trece meridianul de 23°39¢ longitudine estică, iar limita vestică este reprezentată de vârful Dobru din Munţii Godeanu, situat pe meridianul de 22°6¢ longitudine estică. După cum bine ştim, paralela de 45° strabate teritoriul judeţului prin partea de sud a reşedinţei acestuia, municipiul Târgu-Jiu.
Reşedinţa Gorjului, oraşul Târgu-Jiu, datează din anul 1406 ca târg de epocă medievală. Evoluţia oraşului de pe Jiu a fost una sinuoasă, de mai multe ori urbea de pe Jiu fiind arsă de către turci. În Târgu-Jiului, denumirea de epocă,  s-a pus la cale mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu, s-a desfăşurat Revoluţia paşoptistă şi tot aici locuitorii oraşului s-au opus cu eroism trecerii trupelor germane în Primul Război Mondial. Personalităţile istorice ale Gorjului fac parte din Pantheonul eroilor neamului: Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru, Christian Tell, Ecaterina Teodoroiu ş.a.

O carte de referinţă
Gorjean cu sufletul şi fapta, profesorul Cornel Şomâcu, istoric al generaţiei tinere, oferă cititorilor un volum ce cuprinde studii şi articole, apărute în ultima vreme în publicistica locală, lucrare ce se alătură şi altor împliniri editoriale pe care i le datorăm.
Inspirată ca tematică, îndrăzneaţă în abordarea structurii, cartea ne conduce pe nesimţite dintr-o zonă ideatică în alta, subsumându-se în chip fericit conceptului „altfel de istorie”, din ce în ce mai prezent în istoriografia recentă.
Publicist cunoscut, cercetător, documentarist, realizator consecvent al unei rubrici de istorie din săptămânalul gorjean „Vertical”, autorul este o prezenţă activă în viaţa Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, sub egida căreia vede lumina tiparului prezenta lucrare. Îl felicităm şi îi dorim un drum lung, cu împliniri, pe tărâmul cercetării istorice.
prof. dr. Gheorghe Nichifor, vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România