Comuna Jupâneşti a fost, la sfârşitul săptămânii trecute, gazda unui concert de zile mari, la care cap de afiş a fost îndrăgita solistă de muzică populară Maria Ciobanu. Acţiunea a avut loc în cadrul Proiectului „Dezvoltarea unui sistem de colectare şi transport deşeuri în vederea colectării selective a fracţiilor reciclabile în comunele: Jupâneşti, Berleşti, Turburea, Săuleşti, Căpreni, Stejari, Dănciuleşti, Stoina”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul PHARE Coeziune Economică şi Socială 2006.
Concertul, la care au participat Maria Ciobanu, Ionuţ Dolănescu, Alex şi alţi solişti, precum şi Ansamblul „Brăduleţul” din Horezu, a avut drept scop conştientizarea cetăţenilor asupra necesităţii colectării selective a gunoiului. Atraşi de numele de pe afiş şi de vremea bună, precum şi de faptul că spectacolul a avut loc pe o scenă amplasată pe stadionul din mijlocul comunei, intrarea fiind liberă, sute de oameni şi-au lăsat treburile şi au venit să ia parte la sărbătoarea câmpenească, creată cu această ocazie. Oamenii au socializat, au mâncat mici, au băut bere, dar au ascultat şi apelurile făcute de prezentatorul spectacolului, care a anunţat scopul şi obiectivele proiectului şi a prezentat avantajele colectării selective a gunoiului. De asemenea, promoterii proiectului au împărţit cetăţenilor Ghidul practic de colectare selectivă a gunoiului, realizat sub sloganul „Colectând separat, vei avea de câştigat”.
Avantajele colectării selective a gunoiului
Prin colectarea selectivă a gunoiului, se obţin mai multe avantaje: protejarea naturii şi a resurselor naturale; reducerea poluării solului, apei şi aerului; economisirea energiei (cantitatea fiind mai redusă pentru prelucrarea deşeurilor, decât pentru prelucrarea materiilor prime brute – fapt care duce la reducerea costurilor de producţie şi implicit a preţurilor produselor realizate cu materiale reciclabile); economisirea banilor, prin valorificarea în cadrul gospodăriilor sau la locul de muncă a anumitor deşeuri (hârtie, sticlă, deşeuri de alimente, etc.)
Aceste informaţii, precum şi altele la fel de importante se află în ghidul practic pus la dispoziţia cetăţenilor din comunele implicate în proiect. Deşi prima reacţie a omului e aceea de a spune că ştie cum stă treaba cu reciclarea materialelor, mai ales că această activitate vine în România dinainte de 1989, când existau chiar metode de constrângere pentru respectarea regulilor, cine citeşte materialul informativ îşi dă seama că această activitate este chiar benefică tuturor şi, în acelaşi timp, fiecăruia în parte. Mai mult, oamenii trebuie să conştientizeze că efortul colectării selective este minim, în timp ce avantajele sunt majore şi nu numai atât. Scopul final este acela ca ei să treacă, efectiv, la această activitate, din convingere.
Metode europene
Faptul că în comunism nu puteai să cumperi anvelope sau acumulatori noi dacă nu prezentai adeverinţa că le-ai predat la centrul de recuperare pe cele vechi, iar predarea de hârtie şi alte materiale recuperabile erau sarcini da partid pot fi cauzele dezordinii apărute după 89, românii considerând aruncarea gunoaielor la întâmplare o eliberare de jugul comunist. Uniunea Europeană are, însă, alte metode de a ne disciplina, arătându-ne cât de rău e să arunci gunoaiele la întâmplare şi cât de avantajos ar fi să nu mai faci asta.
Primarul comunei Jupâneşti, Petre Guşiţă, speră ca rezultatele să fie pe măsura investiţiei în proiectul implementat, care se apropie de final: „Noi ne-am încadrat în termene, am reuşit achiziţionarea maşinilor pentru colectarea selectivă a gunoiului, am înfiinţat rampele de precolectare, am distribuit pubelele în toate localităţile partenere în proiect şi am acţionat pentru conştientizarea populaţiei că selectarea gunoaielor este în folosul tuturor. Am convingerea că rezultatele vor începe să se vadă şi că scopul în care au fost cheltuiţi banii Uniunii Europene pentru acest proiect va fi atins.”
Un alt rezultat al proiectului este realizarea unei colaborări directe între administraţiile publice locale din comunele Jupâneşti, Berleşti, Turburea, Săuleşti, Căpreni, Stejari, Dănciuleşti şi Stoina, care constituie un exemplu de bune practici, în scopul implementării de noi proiecte comune.
