Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Actualitate, Video » Manifest pentru ministru

Manifest pentru ministru

Submitted by on 21 March 2012articol citit de 3,030 ori | No Comment

Acesta e un document, ca o proclamaţie a gorjenilor, pentru ministrul Culturii Kelemen Hunor. Şi e un strigăt de disperare, de teama pierderii identităţii naţionale, iar domnia sa, care locuieşte şi azi în satul natal din comuna Cârţa de Harghita ar trebui să-l înţeleagă cel mai bine. Mai bine, sperăm, decât un fost ministru al Culturii – Răzvan Theodorescu, al cărui fiu a devenit, peste noapte, proprietarul domeniului de la Groşerea, Aninoasa, ce reprezintă o culă de secol XVIII şi 50 de hectare de teren, iar acum monumental istoric e pe cale să se dărâme.

Deşi biserica de la Bălăneşti e fără acoperiş şi zidurile sunt distruse în mare proporţie, se încăpăţânează să rămână în picioare

Deşi biserica de la Bălăneşti e fără acoperiş şi zidurile sunt distruse în mare proporţie, se încăpăţânează să rămână în picioare

Sunt strigătele de neputinţă adunate aici, ale celor peste 500 de monumente istorice de pe teritoriul Gorjului, cele mai multe părăginite, părăsite şi cu o nevoie acută de restaurare. Biserici, cum e cea blestemată de la Bălăneşti. A cărei legendă spune că a fost construită de ţăranii din satul Viezuroi, ce erau robi pe moşia boierului Săftoiu, iar acesta i-a obligat să-şi dărâme coşurile de la casă, pentru a avea destulă cărămidă. Ţăranii l-au blestemat, aşa că ctitoria lui a fost lovită de trei ori de trăsnet şi acum e părăsită.
Trei castre romane  la Bumbeşti Jiu, care ar putea deveni loc de pelerinaj pentru turişti, cu muzeu in situ, dar sunt „vizitate” doar de localnicii care-şi pasc în ele vitele.
Trei cule ce se mai află în picioare (din cele 20 care au existat) şi care se distrug pe zi ce trece, pentru că au nişte proprietari nepăsători. Una dintre ele este cea de la Groşerea, de care scriam mai sus, al cărei proprietar a devenit prin retrocedare Ion Theodorescu, fiul fostului ministru al Culturii Răzvan Theodorescu, printr-o acţiune „nesăbuită” a unui fost primar cum am citit undeva. Dar, lăsând la o parte modul cum această culă a fost retrocedată, deşi ar merita cercetat, grav e faptul că a fost lăsată să se degradeze, noul proprietar nefăcând nici o activitate de restaurare, sau măcar de conservare a monumentului.

Semnale de alarmă
Semnale de alarmă au tot fost trase în Gorj, în ultimul timp, dar fără ecou, din păcate. De exemplu, zilele trecute, a fost lansată la Muzeul Judeţean Gorj cartea „SOS – Zestrea culturală a Olteniei.”, ca ultim demers, au participat reprezentanţi ai forurilor competente, dar din nou nimic. Albinel Firescu, şeful Secţiei de Etnografie din cadrul Muzeului Judeţean Gorj, cel care a făcut invitaţia autorului Adrian Gheorghe de a-şi prezenta şi în Gorj cartea, e de-a dreptul revoltat de modul cum se mişcă lucrurile la noi: „Cartea se înscrie pe un şir de evenimente menite să atragă atenţia stării deplorabile în care se află monumentele din Gorj. Noi am mai tras un semnal de alarmă în 2010, cu expoziţia „Culele din Oltenia”, realizată cu sprijinul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Gorj şi a arhitectului Iulian Cămui, cu ocazia „Zilelor Europene ale Patrimoniului”. A fost şi campania „S.O.S. Monumentele istorice” a Direcţiei de Cultură… Din păcate, în ultimii 20 de ani, în România au avut loc cele mai mari distrugeri pe timp de pace, la capitolul patrimoniu, care le depăşesc şi pe cele făcute pe timp de război.”

Concluzii
Într-adevăr, istoria României se află, în aceste momente, aproape la coşul de gunoi, iar deviza Uniunii Europene „Unitate în diversitate” în curând nu va mai fi valabilă pentru noi, dacă se va continua aşa. Pentru că identitatea noastră naţională va dispărea, iar aceste monumente, care sunt dovada existenţei strămoşilor noştri pe aceste meleaguri, nu ne vor mai servi ca dovadă că suntem la noi acasă, stăpânii acestor locuri. Ca să nu mai spunem că s-ar putea face bani frumoşi din turism, rezolvându-se, măcar parţial şi problemele economico – sociala ale românilor. Cetăţenii unui stat sănătos ar trebui să ştie că au şi obligaţii, nu numai drepturi, iar statul ar trebui să aibă pârghiile necesare să – i forţeze să -şi respecte obligaţiile.

Comments are closed.