Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Limba Română, din nou oficială peste Prut

Limba Română, din nou oficială peste Prut

Submitted by on 24 January 2014articol citit de 926 ori | No Comment

Cu siguranţă, anul 2013 va rămâne în istoria naţională prin câteva realizări de excepţie. Cu toate că românii dintre graniţele actuale ale ţării nu au dus-o mai bine din punct de vedere material, au primit veşti bune pentru suflet, pentru ce înseamnă român şi România, de la învăţământul în limba română de pe Valea Timocului din Serbia şi până la Republica Moldova la porţile UE. Pe final de an a mai venit una, Limba Română a redevenit din 5 decembrie 2013 limbă oficială peste Prut.

Una din vocile care nu a lăsat limba Română să moară dincolo de Prut, Grigore Vieru

Una din vocile care nu a lăsat limba Română să moară dincolo de Prut, Grigore Vieru

Limbii Române, una dintre cele mai frumoase limbi neolatine după cum afirmă specialiştii, i s-a recunoscut din 5 decembrie 2013 statutul de limbă oficială în Republica Moldova. Practic, abia acum avem confirmarea celor scrise în ”Declaraţia de independenţă a statului moldovean” din 1991, ”un popor, două state”.

Un popor, două state

Pentru cei care cunosc evoluţia lucrurilor la Chişinău,  Republica Moldova a reprezentat în ultimele două decenii  o realitate ciudată. Mai întâi, în Declaraţia de Independenţă, din 1991, se vorbea de limba română ca limbă oficială, pe când în Constituţia adoptată în 1994 se făcea referire la limba moldovenească.. Data de 5 decembrie 2013 intră în istorie, pen­tru că în această zi Curtea Constituţională a decis: Declaraţia de Independenţă primează în faţa oricărui alt act al statului. Ceea ce, în consecinţă, înseamnă că Limba română devine, oficial, limba vorbită în Republica Moldova:„Curtea a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă.“ Şi mai explicit este următorul pasaj din verdictul Curţii Constituţionale de la Chişinău: „Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul  constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă primează“. Se arată, în continuare, că decizia Curţii Consti­tuţionale „este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova“.

Singura limbă neolatină din Răsărit

Aşa cum fiecare elev din România învaţă la şcoală, suntem utilizatorii unei limbi absolut originale, singura limbă romanică izolată între idiomuri de cu totul alte origini.
Despărţită de trunchiul comun la începutul veacului al XIX-lea, atunci când Limba Româna literară nu îşi dobândise încă unitatea în varianta sa modernă, vorbirea românilor din actuala Republică Moldova(Basarabia)  nu a devenit şi nu putea deveni o altă limbă, fie ea chiar romanică, diferită de aceea vorbită în teritoriile româneşti aflate la dreapta Prutului. Potrivit specialiştilor, şi-a păstrat intacte nu doar caracteristicile structurale originare, morfologice, sintactice şi fondul principal de cuvinte, ci şi puterea de influenţare a celor care au deprins-o şi capacitatea de dezvoltare în plan cultural, în ciuda unui mediu intelectual şi, îndeosebi, a unuia politic prin excelenţă ostile.
Lupta intelectualilor basarabeni pentru întoarcerea la grafia cu litere latine a repetat peste timp, la un alt nivel şi în condiţii infinit mai dificile decât odinioară în Transilvania, efortul îndelung al învăţaţilor latinişti de a crea un alfabet special pentru limba română. S-a  împlinit  o altă cerinţă a marii intelectualităţi româneşti, astfel formulată, în 1876 (într-un articol publicat în „Curierul de Iaşi”) de către Mihai Eminescu, simbol de prim rang al întregii culturi româneşti:
„Ceea ce voiesc românii să aibă este libertatea spiritului şi conştiinţei lor în deplinul înţeles al cuvântului. Şi fiindcă spirit şi limbă sunt aproape identice, iar limbă şi naţionalitate asemenea, se vede uşor că românul se vrea pe sine, îşi vrea naţionalitatea, dar aceasta o vrea pe deplin.”
Realizare de excepţie a idealului naţional, promovarea culturii române în grafie latină după 1989 a permis dezvoltarea rapidă a limbii literare utilizate în Republica Moldova, cu toate funcţiile specifice şi în toate domeniile de activitate.
Limba a devenit, ca în momentele istorice de la mijlocul veacului al XIX-lea, când s-a constituit româna literară modernă, factor de unitate naţională şi mijloc de progres cultural, ştiinţific şi social.
Prin recunoaşterea Limbii Române în anul de graţie 2013, basarabenii au făcut încă un pas spre Europa şi spre sora sa de gintă latină, România. Desigur, mai sunt câteva etape, printre care modificarea Constituţiei de către o coaliţie guvernamentală care nu are majoritatea, dar aceştia sunt paşi de traseu. România ar trebui acum să găsească pârghiile legale să îşi ajute sora mai mică, Republica Moldova.

Comments are closed.