În cursul săptămânii trecute a fost pentru prima dată după 1853 când românii de pe Valea Timocului au din nou oportunitatea de a învăţa în limba română. Este o reuşită a Diplomaţiei Române care a impus Serbiei, după o muncă de mulţi ani, să accepte acordarea de drepturi naţionale pentru românii de la sud de Dunăre. Invocăm aici un proces istoric care se află încă la început dar este cu atât mai important cu cât s-a produs prima breşă importantă.
Fără îndoială, autorităţile române înregistrează un succes istoric, cu atât mai important cu cât la reuşita lui au contribuit mai multe guverne în ultimii ani. Cu o tenacitate care trebuie remarcată în ultima perioadă, românii din alte spaţii geografice sunt priviţi cu mult mai multă atenţie şi sprijiniţi mult mai mult ca odinioară. Faptul că în sfârşit ne pasă cu adevărat de ce se întâmplă cu românii din afara graniţelor este poate cea mai mare reuşită a Diplomaţiei române postdecembriste. Luna noiembrie 2013 va intra cu siguranţă în istorie după ce a marcat oficializarea folosirii limbii române pe Valea Timocului din Serbia.
Sub jugul istoriei
Potrivit profesorului Gheorghe Nichifor, vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România şi unul dintre cei care a vizitat zona Timocului în ultima perioadă, pe Valea Timocului există 154 de sate total româneşti, plus 48 de localităţi mixte,după calculul românilor de acolo, 300-350.000 de români, care mai vorbesc şi astăzi limba română. Problema este că din anul 1853, când zona noastră a fost legată de Serbia, s-au pierdut toate drepturile. Ni s-au luat şcolile cu studierea în limba română, ni s-a tăiat protecţia Bisericii Ortodoxe Române, din partea Episcopiei Râmnicului şi Mitropoliei de Vidin, care era, în vremea aceea, cu mitropolit trimis de Bucureşti, pentru românii majoritari din zonă. Istoricul Gheorghe Nichifor spune că cei peste 300 000 de români au doar şase preoţi, două biserici de mici dimensiuni şi eva paraclise în case particulare.
Din nefericire, statul sârb ne-a împărţit în români şi valahi. Potrivit organizaţiilor româneşti din zonă, dintre toţi locuitorii Văii Timocului, 270.000 se declară români de limbă sârbă şi aproape 40.000 se declară vlahi de limbă sârbă, termenul vlah de limbă sârbă, inventat la un moment dat de autorităţi prinzând în zonă. Este foarte limpede ce au urmărit autorităţile sârbe, scindarea românilor din Valea Timocului.
Românii şi drepturile obţinute cu suferinţă
Aproape două secole de suferinţă au trecut peste românii de pe Valea Timocului până ca ei să îşi realizeze un vis, acela de a învăţa la şcoală în limba română. Lucrurile au început să se mişte cu adevărat abia după 2 martie 2012, momentul când România a pus condiţii ferme Serbiei pentru a-i aproba accesul în Uniunea Europeană. De fapt, România nu a cerut decât în spirit european garantarea respectării drepturilor minorităţii româneşti din Valea Timocului, lucru care nu se întâmpla în zonă şi, după cum am văzut, încă mai sunt probleme.
Serbia a cedat acum datorită presiunilor dinspre forul european şi autorităţile române. În 2013 am înregistrat introducerea unui proiect pilot de studiere a limbii române cu elemente de cultură naţională în trei unităţi administrativ teritoriale: Bor, Zajecear şi Negotin. Ministerul Educaţiei din Serbia a făcut o anchetă proprie pentru a identifica copiii care doresc să înveţe limba maternă la şcoală. Rezultatele oficiale ale anchetei Ministerului Educaţiei spun că în toate localităţile în care şcolile se subordonează Inspectoratului Şcolar de la Zajecear, un număr de 392 de copii doresc să studieze specialitatea „Limba română cu elemente de cultură naţională”, aşa cum apare în chestionarele la care au trebuit să răspundă părinţii şi elevii.
A început şcoala
Marţi, 12 noiembrie 2013, a fost o zi istorică pentru românii de pe Valea Timocului.
În şcolile de la nivelul întregii comune Kladovo, regiune de dincolo de Dunăre din dreptul oraşului Drobeta Turnu Severin, un număr de 280 de copii s-au înscris pentru cursurile în limba română şi au şi participat la ele.
În 20 de şcoli din Valea Timocului a început săptămâna trecută să se predea limba română, un moment istoric pentru comunitatea românilor din Serbia.
