În timp ce anunţata grevă din învăţământ pentru 5 mai s-a amânat, aşa cum s-a întâmplat şi cu teza unică aferentă aceleiaşi zile, Comisia Prezidenţială a anunţat schimbările legislative pentru un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat. Examenul de bacalaureat va fi diferenţiat în funcţie de filiera şi profilul liceului, elevii urmând să primească în loc de note, punctaje similare testelor internaţionale. Proiectul prevede ca elevii vor fi evaluaţi la finalul fiecărui ciclu de studiu şi la terminarea clasei a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a.
Studiile liceale se vor încheia cu o diplomă de absolvire, foaie matricolă şi portofoliu de educaţie permanentă, dispărând obligativitatea susţinerii examenului de bacalaureat. Acesta va reprezenta o formă de evaluare naţională la care poate avea acces orice absolvent de liceu şi se va susţine gratuit într-o singură sesiune. Clasa pregătitoare, adică cea pentru copii de 5 sau 6 ani, devine obligatorie şi intră în structura învăţământului de bază.
Învăţământul românesc se află într-un punct critic recunoscut deopotrivă de cadre didactice, părinţi şi autorităţi. Reforma de care se vorbea anul trecut, calitate şi salarii, a rămas în urmă. Profesorii nu-şi mai pun acum problema măririlor de salarii ci a păstrării actualelor drepturi, erodate de inflaţie şi de deprecierea leului. Clasa politică încearcă încă odată să îi amăgească pe profesori că va fi bine deşi chiar preşedintele a recunoscut că nu trebuia să ratifice legea de mărire. Anunţatele boicotări ale tezei unice s-au amânat deocamdată cu două zile.
Bani nu, reformă da
Anunţate într-un moment cum nu se poate mai prost, grevă şi criză financiară, schimbările propuse de Comisia Prezidenţială au doza lor de inedit. Vitorul pachet legislativ pe educaţie trebuie să specifice competenţele pe care le formează sistemul educaţional; practic avem nevoie de o centrare a şcolii de pe conţinuturi şi o centrare pe formarea de competenţe. Precizarea competenţelor va permite apoi derivarea unui curriculum optimizat şi stabilirea unui mecanism de evaluare riguros.Şcoala, manualele şi profesorii vor fi evaluaţi prin eficienţa cu care formează competenţele dezirabile. Elevii vor avea: competenţe de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională; competenţe fundamentale de ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale (de utilizare a tehnologiei informaţiei pentru cunoaştere şi rezolvarea de probleme); competenţe axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activă şi responsabilă la viaţa socială); competenţe pentru managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră; competenţe antreprenoriale; competenţe de expresie culturală;competenţe de a învăţa pe tot parcursul vieţii. Se propune stipularea clară a faptului că 75-80% din curriculum va fi stabilit la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, iar 20-25% va fi lăsat la dispoziţia şcolii şi a comunităţii locale.Flexibilitatea curriculei trebuie să vizeze nu numai disciplinele ci şi materia din interiorul fiecărei discipline.
