Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Şcoala » Legea Educației Naționale criticată de sindicate, partide și beneficiari

Legea Educației Naționale criticată de sindicate, partide și beneficiari

Submitted by on 20 October 2010articol citit de 1,391 ori | No Comment

Hotărât lucru, în România nu este uşor să faci o lege bună, parte din lipsa specialiştilor, parte datorită ”tălpilor” care se pun schimbării de un sistem obosit şi lipsit de performanţă. Avem pe 28 octombrie 2010 o asumare de răspundere pe Legea Educaţiei, un proiect de lege care pare acum criticat de toată lumea. Potrivit premierului Emil Boc, asumarea răspunderii care ar putea să ne lase fără guvern s-a făcut pentru modernizarea învăţământului, deşi era timp suficient pentru dezbateri. Sunt schimbări spectaculoase mai ales în ceea ce priveşte evaluarea elevilor.

Elevii vor susţine după noua lege mai multe evaluări la sfârşitul claselor II, IV, VI şi IX

Elevii vor susţine după noua lege mai multe evaluări la sfârşitul claselor II, IV, VI şi IX

În perioada 15-20 octombrie 2010 în şcolile din judeţul Gorj s-au desfăşurat dezbateri ale proiectului Legii Educaţiei Naţionale şi s-au făcut propuneri de modificare a unor articole de lege. S-a reluat practic un proces care s-a tot repetat în ultimii ani fără rezultate palpabile. Oamenii şcolii, în special universitarii, reproşează actualei legi că ştirbeşte autonomia din învăţământul superior. Pe lângă imperfecţiunile Legii Educaţiei Naţionale, sindicaliştii din învăţământ luptă pentru corectarea noii legi a salarizării care plasează şcoala la coada listei. În ultimele zile, sindicaliştii din învăţământ au protestat la sediul MECTS şi au întrerupt activitatea spontan în mai multe şcoli, nici un caz înregistrat în Gorj.

O serie de evaluări ale elevilor
Nimeni din Educaţie nu poate spune că nu aşteaptă această lege, forma ei finală ridică multe nemulţumiri. Ne vom referi în cele ce urmează doar la punctele câştigate. Mai întâi, învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial, învăţământul liceal devenind  obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
Toată lumea cunoaşte acum principalele schimbări, legate de învăţământul primar de cinci clase(clasele 0-4), gimnazial de cinci ani(5-9) şi liceal de trei sau patru ani. Punctăm pentru cititorii noştri principalele elemente legate de evaluarea elevilor. Astfel,  la finalul clasei pregătitoare-aşa-numita clasă 0- cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.
La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.
La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor, şi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.
La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale.Există mai multe probe:o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română, limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională – probă scrisă; o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor la matematică şi ştiinţe – probă scrisă; o probă de evaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului – probă practică; o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale – probă orală. Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului şi contează la admiterea în liceu alături de: portofoliul educaţional al elevului şi media de absolvire a învăţământului obligatoriu(total 70%)  şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de liceu.

Bani pentru studii
Legea Educaţiei Naţionale vine şi cu o veste bună, statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma este acordată în scop educaţional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului, de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere. Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul prevăzut la alin.(2) un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont. Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. (2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

Comments are closed.