Fostul suveran al României ajuns la 94 de ani are mari probleme de sănătate, finalul fiind previzibil din moment ce acesta a anunţat retragerea din viaţa publică şi încredinţarea funcţiei onorifice de şef al Casei Regale principesei Margareta.Regele Mihai I, cel care s-a aflat la conducerea statului român măcar onorific între 1927-1930 şi 1940-1947, a avut legături cu Gorjul, unele dintre ele menţionate în „Vertical” în anii din urmă. Printre vizite reţinem că Mihai I s-a aflat în Gorj în mai 2005, ocazie în care a ajuns la Mânăstirea Cămărăşeasca de la Târgu-Cărbuneşti.
Regele Mihai I a intrat de foarte mult timp în istorie de vreme ce este singurul şef de stat în viaţă din cei care se aflau în funcţie în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Istoria a fost crudă cu fostul suveran, regele Mihai a trebuit să trăiască în exil după 1947, normalizarea relaţiilor cu statul român petrecându-se abia la sfârşitul secolului trecut. Dacă foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu au sfârşit prin a-i recunoaşte meritele monarhului în istoria ţării, Traian Băsescu a fost un exemplu de grobianism şi de necunoaştere a istoriei ţării. Cărţile de istorie vor menţiona cu siguranţă uriaşa personalitate a lui Mihai I, indiferent de patimile politice care i-au blocat revenirea în ţară ani de-a rândul după 1989.
Despre relaţiile fostului suveran cu Gorjul, putem să identificăm-ca în toată ţara-două mari perioade, înainte de 1947 şi după 1989.Despre toate aceste momente de istorie aţi putut citi menţiuni în săptămânalul VERTICAL. Cele mai multe menţiuni despre trecerile regelui Mihai prin Gorj le găsim la regretatul istoric şi documentarist Alexandru Doru Şerban în cartea „Vremelnic trecători prin Gorj“.
Înainte de 1947
Potrivit celor menţionate în presa vremii sau în amintirile celor care l-au întâlnit pe rege în perioada respectivă, Mihai I ar fi avut trei vizite în Gorj în 1934, 1938 şi 1944. Practic doar una, cea mai importantă ca durată, a făcut-o ca suveran al României în zilele de foc ce au urmat actului de la 23 august 1944.
Prima vizită s-a consumat în toamna anului 1934 când regele va veni în Gorj însoţit de Gheorghe Tătărescu, preşedintele Consiliului de Miniştri. Cu respectiva ocazie, tânărul prinţ pe atunci va vizita Mânăstirea Lainici, Castrul Roman, oraşul Târgu-Jiu,mânăstirea Polovragi ş.a. Cu acest prilej a trecut şi pe la reşedinţa de la Poiana-Rovinari a lui Gheorghe Tătărescu. Din această vizită reţinem că a fost întâmpinat cu mare entuziasm la Târgu-Jiu de oficialităţi şi populaţie deşi era foarte tânăr.
Viitorul suveran va veni din nou în Gorj în 1938 însoţit de profesorul Nicolae Iorga. Obiectivele vizitei au fost Vladimir, mânăstirea Polovragi, peştera Baia de Fier, Novaci, Runcu, mânăstirea Tismana, Padeş ş.a. Vizita la Tismana a fost memorabilă de vreme ce s-au vizitat aproape toate satele(Tismana, Pocruia, Sohodol, Isvarna) şi s-a participat şi la hora satului.
“….De la Polovraci, am mers la Mânăstirea Tismana… Într-un colţ al chiliilor, exista apartamentul regal, dotat cu tot confortul de rigoare. Eu am păzit acest apartament timp de două zile, cât am stat la această mânăstire, când n-am dat voie nici călugărilor să se apropie – aşa era consemnul. În apropiere de mânăstire se afla râul Tismana şi în seara următoare s-a organizat un pescuit de noapte cu făclii, peştii erau prinşi cu nişte furci cu mai mulţi colţi, operaţie la care a luat parte şi M.S. Voievodul Mihai. A doua zi a fost vizitată casa memorială a lui Tudor Vladimirescu, o căsuţă mică din lemn aşezată pe patru stâlpi groşi de stejar, înaltă de circa doi metri. Oaspeţii au semnat în cartea de onoare, apoi profesorul Iorga a ţinut prelegerea la umbra copacilor din apropiere şi, tolăniţi pe fanul de curând cosit, ni s-a servit şi masa…” îşi amintea mai târziu, Ioan Pavel Petraş, unul dintre militarii care l-au însoţit pe rege în respectiva perioadă.
Cea mai importantă vizită a regelui şi ca durată şi ca impact istoric s-a consumat în perioada 23 august-10 septembrie 1944. Regele Mihai I a ajuns la Dobriţa pe 23 de august 1944, însoţit de toată suita regală. Regele şi suita sa au locuit într-un conac, proprietatea colonelului Petrică Popescu. Familia regală a rămas în conacul colonelului Petrescu până la 10 septembrie 1944. La 23 august 1944, după arestarea mareşalului Ion Antonescu, s-a transmis la radio, începând cu ora 22.00, Proclamaţia Regelui Mihai, prin care s-a anunţat ieşirea României din Alianţa cu puterile Axei, încetarea războiului împotriva Naţiunilor Unite şi formarea unui guvern de uniune naţională. Regele era deja pe drumul spre Gorj.Regele a revenit în Bucureşti la 10 septembrie 1944 şi i s-a stabilit reşedinţa în Palatul din şoseaua Kiseleff, iar la 13 septembrie 1944 Guvernul format la 23 august a depus jurământul în faţa Suveranului.
După 1989
Regele Mihai a fost în Gorj o singură dată în perioada post-decembristă în mai 2005. Însoţit de familie şi membrii Casei Regale, fostul suveran a venit de la Craiova şi s-a oprit la Mânăstirea Cămărăşeasca de la Târgu-Cărbuneşti.
