Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Judeţul Gorj la sfârşitul secolului al XIX-lea (II)

Judeţul Gorj la sfârşitul secolului al XIX-lea (II)

Submitted by on 25 July 2013articol citit de 954 ori | No Comment

Biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale păstrează ,,Rapoartele anuale ale Prefecturilor de Judeţe asupra stării generale, financiare, economice şi administrative a fiecărui judeţ”, care reprezintă o oglindă fidelă a fiecărui judeţ, la trecerea de la un secol la altul şi un izvor preţios pentru orice istoric.

În perioada dintre secolele XIX şi XX sediul administrativ  al judeţului era în această clădire

În perioada dintre secolele XIX şi XX sediul administrativ al judeţului era în această clădire

Prefectul I. Carabatescu făcea la 1899 o descriere a judeţului Gorj,, …Serviciul poştal în judeţ se face prin factori rurali, cu curse zilnice între reşedinţa judeţului şi reşedinţele de plăşi şi de trei ori pe săptămână între reşedinţele de plăşi şi celelalte comune rurale. tot pentru serviciul de corespondenţă şi pentru transportul de călători funcţionează diligenţe, înfiinţate anul trecut, subvenţionate de stat, care fac curse zilnice între Târgu Jiu şi gara Petroşani după linia căilor ferate austro-ungare. Serviciul telegrafic are patru oficii stabilite în reşedinţele de plăşi şi unul în oraşul de reşedinţă. „

Neajunsurile administraţiei

„Supun din nou cunoştinţei d-voastre parte din neajunsurile de care suferă administraţiunea din localitate. Prin reforma ce s-a operat în 1896 în legea asupra organizării autorităţilor administrative exterioare, numărul plăşilor din acest judeţ s-a redus de la 10 la 4 plăşi, formându-se astfel circumscripţiuni administrative de câte 48-49 de comune cum sunt plăşile Novaci-Amaradia şi Ocol-Vulcan şi îndatorându-se un subprefect să-şi întindă  acţiunea sa administrativă şi de control asupra autorităţilor comunale într-un număr considerabil de comune, risipite pe raze de câte 60-70 de kilometri. Trebuie să recunoaştem că asemenea însărcinare e greu de îndeplinit.
Subprefectul e solicitat de procuror ca ofiţer auxiliar de poliţie judiciară li ca atare însărcinat cu constatarea crimelor şi delictelor, de justiţie e solicitat pentru inventarierea averilor succesorale de mică importanţă în care este delegat a instrumenta personal, de autorităţile militare e solicitat în recenzări şi recrutări, de autorităţile serviciilor sanitare în toate comunele de constatarea ivirii epidemiilor şi a epizotiilor, de diferite ministere în diferite comisiuni şi în toate acestea figuraţia sa personală e cerută de lege, care-i mai pretinde încă, ca o dată cel puţin pe lună să inspecteze fiecare din cele 48-49 de comune din care este formată circumscripţiunea sa administrativă.
Din lucrările prefecturii şi din inspecţiunile ce am făcut mai în toate comunele din judeţ, m-am putut încredinţa că toate aceste însărcinări se îndeplinesc, dar se îndeplinesc în aşa chip încât putem zice că avem numai formele exterioare ale administraţiunii. Căci pentru a deveni efectivă acţiunea slabilor agenţi administrativi ce avem în comună, este trebuinţă de o asistenţă stăruitoare şi de control permanent al agenţilor administraţiuni superioare din judeţ şi acest lucru nu-l putem da în chip îndestulător cu numărul restrâns al personalului administrativ de aici.
Autoritatea comunală, în actuala sa formaţiune e cu desăvârşire neputincioasă a face faţă trebuinţelor administrative dintr-o comună cu un buget care se soldează la cele mai multe comune cu 7-800 de lei pe an, nu se pot satisface toate trebuinţele unei comune şi cu salarii ce nu trec de 150-200 lei pe an nu putem avea primari şi notari cu pricepere deosebită, pe care să-i putem dispensa de asistenţa stăruitoare a subprefectului. Din pricina acestor neajunsuri legile şi regulamentele de administraţiune publică se aplică mai adeseori greşit şi incomplet, iar scopul lor de a îmbunătăţi traiul populaţiei din punct de vedere al igienei şi salubrităţii publice şi de a menţine ordinea, liniştea şi paza avutului cetăţenilor nu se atinge pe deplin, sau când se atinge uneori, aceasta se datorează mai degrabă blândeţii şi unei firi sociabile înnăscute a neamului nostru, decât s-ar datora acţiunii agenţilor administrativi.
Ar fi timpul să se caute mijloacele de îndreptare sau într-o reformă radicală a administraţiunii comunale, ceea ce ar permite desfiinţarea totală a actualelor subdiviziuni administrative de judeţ, sau într-o reformă a acestei administraţiuni de judeţ, făcându-i putincioasă îndeplinirea multiplelor sale atribuţiuni.”
Cristian Grecoiu

Comments are closed.