Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Istoricul Alexandru Ştefulescu, fondatorul Muzeului Gorjului

Istoricul Alexandru Ştefulescu, fondatorul Muzeului Gorjului

Submitted by on 21 April 2010articol citit de 2,795 ori | No Comment

Muzeul Gorjului a fost fondat la 16 iulie 1894 din iniţiativa unui grup de intelectuali conduşi de către institutorul Alexandru Ştefulescu (1856 – 1910), sub al cărui patronaj se află în prezent instituţia, grup din care mai făceau parte: Iuliu Moisil, originar din oraşul Năsăud, devenit ulterior membru al Academiei Române, artistul plastic Witold Rolla Piekarski,, polonez de origine, şi inginerul Aurel Diaconovici,, şeful Seviciului Tehnic al judeţului Gorj, bănăţean de origine.

Lui Alexandru Ştefulescu îi datorăm prima colecţie muzeală şcolară din care s-a născut Muzeul Gorjului

La finele secolului al XIX-lea, se desfăşoară la Tg.-Jiu o dinamică mişcare culturală, printre promotorii de seamă ai acesteia aflându-se, alături de cei menţionaţi, personalităţi precum: tipograful Nicu D. Miloşescu, căpitanul Emanoil Pârâianu, doctorul Ion Urbeanu, avocatul Ştefan Dobruneanu, învăţătorii Lazăr Arjoceanu şi Ion Haiducescu, geologul Ion Popescu-Voiteşti,.

Sufletul mişcării istorice din Gorj
Referindu-se la rolul lui Alexandru Ştefulescu în cadrul mişcării culturale gorjene la cumpăna secolelor XIX-XX, Iuliu Moisil aprecia că acesta ”a fost sufletul mişcării istorice din Gorj”,.
Referitor la data naşterii lui Alexandru Ştefulescu, istoricul Gheorghe Nichifor citează în lucrarea de doctorat dedicată acestuia şi intitulată Alexandru Ştefulescu – un destin în slujba istoriei, o menţiune făcută la 1 septembrie 1864 pe catalogul clasei a II-a a Şcolii Primare de băieţi din Tg-Jiu. Aceasta menţiona că istoricul gorjean “s-a născut la anul 1856, în luna martie, ziua 24”, la Tg-Jiu, în familia preotului Constantin Ştefulescu, mama sa numindu-se Elena.
Alexandru Ştefulescu a activat o perioadă ca pedagog la Seminarul Nifon din Bucureşti, iar în martie 1877 se afla la Liceul din Bârlad. În august 1877 este numit suplinitor la Câmpina,, iar la 21 decembrie 1878 devine institutor titular la Şcoala Primară de băieţi din Tg.-Jiu, unde a activat până la sfârşitul vieţii, cu o scurtă întrerupere între anii 1900 – 1904, când a fost revizor şcolar.
În 1888, Alexandru Ştefulescu devine director suplinitor al Şcolii Primare de băieţi din Tg.-Jiu, în acelaşi an fiind inspectat la clasă de către Titu Maiorescu, ministrul Instrucţiunii Publice,. În 1890 devine director plin al şcolii, pentru ca la 1 aprilie 1892 să demisioneze deoarece primăria i-a tăiat subvenţia.

Ctitor de muzeu
Alexandru Ştefulescu pusese bazele unei colecţii muzeale înainte de 1893, în perioada în care fusese director al Şcolii Primare de băieţi, astfel putem afirma că Muzeul Gorjului „s-a născut dintr-o colecţie şcolară”,. Referindu-se la înfiinţarea muzeului, Alexandru Ştefulescu afirma în lucrarea Istoria Tîrgu-Jiului că muzeul „îşi datoreşte începutul unei mici colecţiuni de porunci domneşti, slavone şi româneşti, manuscrise şi fotografii de pe monumentele istorice, monede dace, romane, ale autorului, precum şi colecţiuni de ştiinţe naturale ale domnilor Iuliu Moisil, Aurel Diaconovici şi Witold Rolla Piekarski”,.
În actul de fondare a muzeului din 16 iulie 1894, descoperit în 1919 de către Teodor Câlcescu este menţionat comitetul membrilor fondatori din care făceau parte: Toma Cămărăşescu, prefectul judeţului Gorj – preşedinte, Alexandru Ştefulescu – director, Aurel Diaconovici – casier, Iuliu Moisil – secretar, Witold Rolla Piekarski – custode.
În 1894 colecţia de documente a Muzeului Gorjului cuprindea peste 2000 de piese, dintre care : 8 documente din secolul XV, 47 de documente din secolul al XVI-lea, 130 de documente din secolul al XVII-lea, 500 de documente din secolul al XVIII-lea şi 1400 de documente secolul XIX.
Colecţiile muzeului s-au constituit, în principal, din donaţiile făcute de: Alexandru Ştefulescu – colecţii de numismatică, arheologie, acte şi hrisoave vechi; Witold Rolla Piekarski – o colecţie de ştiinţe naturale; Iuliu Moisil – o colecţie de plante şi insecte; Aurel Diaconovici – o colecţie de minerale; Nicu D. Miloşescu, tipograf şi librar din Tg-Jiu, – o colecţie de monede antice şi câteva tiparniţe.

Problemele de început
Din păcate, muzeul şi-a întrerupt existenţa, în 1906 fiind închis, urmare a neînţelegerilor survenite între Alexandru Ştefulescu şi Toma Cămărăşescu. Astfel, Alexandru Ştefulescu afirma într-o scrisoare adresată doctorului C. Istrati: „Am muncit 12 ani şi muzeul tot în faşă a rămas, căci nimeni de aici nu l-a înţeles. Nu s-au cerut niciodată diurne pentru munca noastră, dar ne-am aşteptat la încurajare, ceea ce ne-a lipsit cu totul.”
Până în 1906 muzeul a fost vizitat de numeroase personalităţi româneşti şi străine, precum : doctor C. Istrati, ministrul Lucrărilor Publice (13 septembrie 1899), Gheorghe Grigore Cantacuzino (22 septembrie 1899), Dimitrie A. Sturdza, Ionel Brătianu (15 aprilie 1901), Spiru Haret (5 septembrie 1902), I. Grădişteanu (1 iulie 1905), Nicolae Densuşianu, membru corespondent al Academiei Române, istoricul Dimitrie Onciul, George Coşbuc, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nicolae Iorga (1-3 septembrie 1903), Nicolae Romanescu, primarul Craiovei, Emanuel de Martonne, profesor la Universitatea din Rennes – Franţa, doctor Conrad Cichorius, profesor de istorie veche la Universitatea din Breslau – Germania.
Muzeul şi-a avut sediul, o perioadă, în două încăperi de la parterul Palatului Administrativ (Prefectura judeţului Gorj), local construit în anii 1870-1875, după doi ani, în 1896, muzeul fiind mutat în casele Codin Crăsnaru, închiriate pentru Gimnaziu, iar după anul 1898, în noul sediu al Gimnaziului din Tg-Jiu.
Deviza muzeului era o cugetare în sanscrită ce se traduce prin : „Izbânda fie celor buni în întreprinderile lor!”, căreia i se alătură dictonul latin : „Intra bonus, melior exi!” – „Intră bun, ieşi mai bun!”.
A fost primul muzeu judeţean din România antebelică. Cel de-al doilea a fost organizat la Fălticeni, după modelul celui de la Tg-Jiu, de către Aurel Diaconovici, mutat acolo ca inginer-şef, fiind pus sub conducerea profesorului Ciurea, ajutat de către Arthur Gorovei.
Vizitând Muzeul Gorjului, Dimitrie Onciul, istoric de prestigiu, care l-a influenţat pe Alexandru Ştefulescu, făcea următoarea constatare : „Când în fiecare judeţ se va cultiva iubirea pentru trecutul ţării şi al neamului ca în capitala Gorjului, atunci vom avea şcoală de adevărat patriotism” .
Alexandru Vlahuţă, evocând Târgu Jiul în lucrarea „România pitorească” se referă şi la muzeul, unde „(…) amintirile sunt vii, strânse cu pricepută grijă şi păstrate cu sfinţenie. Nicăieri n-am găsit atâta iubire, atât respect pentru trecutul neamului nostru, ca-n oraşul acesta liniştit, unde toate parcă te îndeamnă la gânduri frumoase şi fapte bune.”
În aprilie 1896 s-a editat primul şi singurul număr al buletinului „Publicaţiunile Muzeului Judeţean al Gorjului”, publicaţie ce valorifica studiile intelectualilor gorjeni.
Muzeul Gorjului a trecut, începând cu anul 1906 printr-o perioadă nefastă, acesta fiind lipsit practic de un sediu adecvat. De altfel, la acest fapt, se adaugă şi plecarea unora dintre fondatori din Tg-Jiu. Astfel, Iuliu Moisil pleacă la Bucureşti, în 1906, Witold Rolla Piekarski plecase încă din 1904 la Novaci şi, din 1906, la Bucureşti, în timp ce Aurel Diaconovici a plecat la Râmnicu-Vâlcea în anul 1905.
La toate acestea se adaugă, în octombrie 1910, moartea celui care fusese iniţiatorul Muzeului Gorjului, Alexandru Ştefulescu.
Evenimente tragice s-au produs în timpul ocupaţiei germane din primul război mondial (1916-1918) când colecţiile Muzeului Gorjului au fost devastate de către ocupant. Atunci au fost distruse colecţiile de: ceramică, fotografie şi au dispărut o serie de documente.

Comments are closed.