Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Şcoala » Istoricii gorjeni în vizită de documentare la cetăţile dacice

Istoricii gorjeni în vizită de documentare la cetăţile dacice

Submitted by on 31 October 2012articol citit de 1,411 ori | No Comment

La mijlocul săptămânii trecute istoricii gorjeni din cadrul Cercurilor metodice Valea Amaradiei, Târgu-Jiu şi Motru au desfăşurat o vizită de documentare în zona Munţilor Orăştie, la Cetatea dacică de la Costeşti, monument istoric înscris în lista patrimoniului mondial UNESCO. Activitatea, desfăşurată sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj, s-a bucurat de sprijinul inspectorului școlar de specialitate, prof. dr. Dorina Nichifor.

Profesorii de istorie din Gorj au făcut o excursie de documentare la Costești

Profesorii de istorie din Gorj au făcut o excursie de documentare la Costești

Vizita de documentare la complexul de fortificaţii dacice din Munţii Orăştiei a profesorilor de istorie din Gorj s-a încadrat în activităţile comune ale Cercurilor metodice Valea Amaradiei, Târgu-Jiu şi Motru, constituind o aplicaţie extracurriculară pe traseul: Târgu-Jiu – Haţeg – Orăştie – Cetatea Costeşti – Prislop.
A fost aleasă pentru vizitare Cetatea dacică de la Costeşti, prima reşedinţă a regatului dac din vremea lui Burebista (82-44 î.Hr.), cetate care făcea parte din sistemul de fortificaţii din zona Munţilor Orăştie, alături de cetăţile de la Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna, în secolele I î.Hr. – II d. Hr.

Pe urmele dacilor la Costeşti

Aflată pe culmea dealului Cetăţuie (561 m.) la o jumătate de oră de mers pe jos, dar într-o zonă de un pitoresc aparte, Cetatea dacică de la Costeşti domină zona şi beneficiază de o excelentă vizibilitate până spre Mureş. Aceasta constituia un punct de pază pe malul stâng al apei Grădiştei. Impresionează sistemul de apărare al acestei fortificaţii creat din valuri de pământ, un zid de piatră flancat de trei bastioane şi o dublă palisadă. Platoul superior este ocupat de două turnuri-locuinţă la care se ajunge pe o scară monumentală, precum şi urmele unui turn de veghe. Pe terasele promotoriului au fost identificate şi patru sanctuare rectangulare, cisterne de apă şi turnuri de apărare. Fortificarea s-a făcut în mai multe etape, cuprinzând în anii 101-102 d.Hr. şi sanctuarele din zonă. Sanctuarele au baza din calcar fiind aşezate pe terase nivelate de stâncă. Pe aceste baze se aflau coloanele din lemn ale templelor dacice. Astăzi se mai păstrează doar capitelurile de la baza acestor coloane.
Cetatea a fost distrusă în timpul primului război daco-roman, în 102 d. Hr., refăcută, apoi definitiv distrusă şi abandonată în anul 106 d.Hr., odată cu ocuparea Daciei de către romani. Ruinele ei au servit drept carieră de piatră pentru construirea castrului de la Bucium.
Încă aflată într-o nepermisă stare de degradare, Cetatea dacică de la Costeşti evocă pagini ale istoriei pe care astăzi prea grăbiţi le întoarcem, fără a privi mai atent spre trecut.

Comments are closed.