Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Ion Dem Petrescu și munca sa în slujba gorjenilor

Ion Dem Petrescu și munca sa în slujba gorjenilor

Submitted by on 5 October 2011articol citit de 2,079 ori | One Comment

Una din personalităţile marcante ale Gorjului din prima jumătate a secolului al XX-lea şi unul dintre fruntaşii cooperaţiei române a fost Ion Dem Petrescu. Din păcate, astăzi puţini ştiu cine a fost acest om şi ce a făcut el pentru semenii săi.

Multe dintre realizările din Novaciul primei jumătăţi a secolului trecut se datorează lui Ion Dem Petrescu

Multe dintre realizările din Novaciul primei jumătăţi a secolului trecut se datorează lui Ion Dem Petrescu

S-a născut la 21 mai 1883 în comuna Polovragi, ca fiu al preotului Dimitrie Petrescu. Cursurile primare le-a urmat în comuna natală, cele gimnaziale la Târgu Jiu şi a absolvit liceul ,,Traian” din Turnu-Severin. În noiembrie 1907 a obţinut licenţa în drept a Universităţii din Bucureşti. În ultimii ani de facultate a fost numit funcţionar la Casa Centrală a Băncilor Populare, prilej cu care s-a împrietenit cu I.G. Duca şi cu un alt gorjean, Gheorghe Dumitrescu-Bumbeşti. Pe lângă activitatea sa ca funcţionar, publică articole despre cooperaţie în ,,Curierul Băncilor Populare” şi în ,,Şezătoarea săteanului”. Întors în judeţul natal, a înfiinţat în 1902, împreună cu Dumitru Brezulescu, Banca Populară ,,Gilortul” din Novaci. Din 1906, în calitate de director, a condus efectiv banca, în perioada când Brezulescu şi-a dat doctoratul în drept la Universitatea din Paris. În 1908 a înfiinţat în comuna natală Banca Populară ,,Polovrăgeanca”, iar în 1909 cooperativa forestieră ,,Bradul” şi cooperativa de producţie şi consum ,,Vulturul”, al căror preşedinte a devenit. În 1912, tot împreună cu Dumitru Brezulescu, prietenul şi tovarăşul său de muncă, a înfiinţat ,,Banca Horezul”, societatea anonimă din comuna Horezu, jud. Vâlcea.

În fruntea băncilor populare din Gorj
La 21 martie 1912, 40 de bănci populare din judeţul Gorj, au pus bazele Federalei ,,Gorjul”, cu un capital social de 125 000 lei şi, ca o recunoaştere a meritelor sale în domeniul cooperaţiei, Ion Dem Petrescu a fost ales preşedintele Consiliului de Administraţie. În această calitate a desfăşurat o rodnică activitate: în 1916 a cumpărat ca sediu pentru Federală un imobil în valoare de 28 000 lei; a organizat conferinţe cooperatiste, a editat ziarul ,,Cooperatorul”, a aprovizionat cu porumb populaţia de la sate, a acordat credite băncilor afiliate pentru cumpărarea de moşii (moşia Borăscu în suprafaţă de 350 ha, moşia Vărsăturile 103 ha, Răşina, Negoeşti etc.) şi construirea de localuri (cooperativa ,,Gâlciomiţa” din Runcu şi banca populară ,,Înălţarea Săteanului” din Peştişani), a înfiinţat o bibliotecă de circa 300 de volume, etc. Pe lângă activitatea economică, Federala ,,Gorjul” a donat sume importante pentru: construirea de biserici, şcoli, Societăţii ,,Mormintele Eroilor”, comitetului Şcolii Normale şi Liceului de Băieţi din Tg. Jiu. Sub conducerea lui Ion Dem Petrescu, Federala ,,Gorjul” a băncilor populare a ajuns, în 1928, să aibă 157 de unităţi afiliate, dintre care 146 bănci populare, 8 cooperative şi 3 obşti de cumpărare de moşii. Capitalul social a crescut la 2 340 000 lei, iar profitul net era de 813 554 lei.

Opera sa pentru ridicarea novăcenilor
După moartea lui Dumitru Brezulescu, în 1916, Consiliul de Administraţie al Băncii Gilortul, sub preşedinţia de onoare şi la insistenţele lui I.G. Duca, îl alege să conducă destinele acestei importante instituţii bancare, în calitate de director. Ion Dem Petrescu s-a achitat în mod strălucit de această misiune, dovedindu-se un demn urmaş al lui Brezulescu şi transformând în realitate multe din proiectele pe care acesta nu a mai avut timp să le materializeze. Astfel, între 1918-1920, a vândut novăcenilor constituiţi în Obştea Cerbul munţii Plaiul, Măgura, Cerbul şi Plopul în suprafaţă de peste 2500 hectare, cu 80 de lei pogonul, plătibili în 5 ani.
La 9 iunie 1923, Banca Populară Gilortul a donat Ministerului Sănătăţii un imobil în valoare de un milion de lei, pe care îl cumpărase de la urmaşii lui Brezulescu pentru înfiinţarea unui spital ,,cu cel puţin 20 de paturi, care să poarte numele de Vlădoianu-Brezulescu’’.  Condiţiile donaţiei sunt următoarele: ,,1.Acest spital nu va putea niciodată fi nici desfiinţat, nici permutat în altă localitate; 2.Nu va putea fi niciodată transformat într-un sanatoriu de tuberculoşi sau alte boli contagioase; 3.Va da asistenţa necesară în primul rând bolnavilor din plasa Novaci; 4.Se va începe de urgenţă lucrarea de terminarea caselor pentru ca instalarea completă a spitalului să aibă loc cel mai târziu la 1 octombrie 1924; 5. Spitalul va funcţiona întotdeauna fără întrerupere; 6.Primirea în spital în caz de boală sau accident a personalului Băncii sau a lucrătorilor ei în exploatările forestiere va fi totdeauna obligatorie; 7. Conducerea efectivă a Spitalului va fi totdeauna încredinţată unui medic titular, care să fi trecut examenele cerute de legea sanitară pentru această funcţiune.”
În anul 1926 s-a hotărât construcţia în Novaci a unui nou local de şcoală cu 4 săli de clasă, cancelarie, muzeu şcolar, locuinţă pentru director, dependinţe, şcoală care s-a numit ,,Alexandru Ioan Cuza’’ şi care a fost terminată în toamna anului 1933. În acest scop, Banca Populară Gilortul ,,însufleţită de dorinţa de a sprijini cât mai mult ridicarea culturală a sătenilor noştri şi în special de a putea contribui la împodobirea comunei Novaci cu un măreţ local de şcoală’’ a dăruit şcolii un teren în suprafaţă de un pogon în centrul comunei, iar pentru completarea fondurilor necesare construcţiei a fost organizată o mare serbare populară în zăvoiul băncii. Tot din iniţiativa directorului său, Banca Gilortul a construit şapte cabane la Rânca şi a început construirea localului propriu, adevărată clădire simbol a Novaciului de astăzi.
Ion Dem Petrescu s-a implicat şi în politică, fiind ales senator de Gorj în 1926, pe listele Partidului Naţional Liberal. Ca parlamentar, a propus modificarea legii băncilor populare din 1904, introducând noi şi importante reforme în conducerea cooperaţiei, în special acordarea de avantaje fiscale şi reducerea formalităţilor în acordarea împrumuturilor. În 1927 e ales preşedintele cooperativei forestiere ,,Parângul” din Novaci şi al Federalei regionale ,,Jiul” din Craiova din a cărei conducere a demisionat după un an. În sesiunea parlamentară din 1927-1928 colaborează la elaborarea ,,Codului Cooperaţiei”, al cărui raportor este la Senat. Munca, priceperea şi energia desfăşurate în slujba cooperaţiei române au fost recunoscute prin numirea sa ca membru în consiliul de administraţie al Casei Centrale al Băncilor Populare, care îl deleagă ca reprezentant al său în Consiliul Superior al Cooperaţiei.
La 23 septembrie 1935, în plină activitate creatoare, Ion Dem Petrescu a murit, lăsând în urma sa amintirea unui vieţi dedicate progresului economic şi cultural al satului românesc.
Cristian Grecoiu

One Comment »

  • CLARA IONESCU says:

    MI-AR FI PLACUT SA GASESC LA FEL DE MULTE INFORMATII SI DATE EXACTE SI DESPRE GHEORGHE DUMITRESCU BUMBESTI. MI SE PAR FOARTE UTILE SI PLACUTE ARTICOLELE SI PENTRU ACEST MOTIV SUNT O CITITOARE FIDELA.