Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Actualitate » Învăţământul românesc la ora schimbării majore

Învăţământul românesc la ora schimbării majore

Submitted by on 8 September 2009articol citit de 4,751 ori | One Comment

Din interese politice, România va avea foarte curând legi noi pentru învăţământ. Schimbările anunţate, majoritatea impuse de Comisia Prezidenţială, anunţă evaluări periodice ale elevilor dar doar 10 clase obligatorii. România nu reuşeşte nici după 20 de ani de la Revoluţie să aibă 12 clase obligatorii aşa cum era în ultima parte a regimului comunist. Anul pregătitor, între 6-7 ani, nu este o altă clasă aşa cum a prezentat-o presa. Şcolile nu vor mai avea program comun decât în proporţie de 60%, restul programului fiind la dispoziţia elevilor sau şcolii.

Începând cu anul şcolar 2010-2011, în învăţământ vor opera legi noi

Începând cu anul şcolar 2010-2011, în învăţământ vor opera legi noi

Pe 15 septembrie 2009, ziua tradiţională de început a şcolii în fiecare an, guvernul îşi va asuma răspunderea pe un cod de legi ale Educaţiei care oferă multe surprize. Chiar dacă în esenţă este vorba de un compromis între ministrul Ecaterina Andronescu şi consilierul prezidenţial Mircea Miclea, specialiştii apreciază că a fost vorba de o impunere a proiectului Comisiei Prezidenţiale, Ministerul Educaţiei abandonând proiectul convenit cu sindicatele.

Testări pe bandă rulantă pentru elevi
Propunerile lui Mircea  Miclea au fost introduse în noul pachet legislativ care va ajunge la Parlament în 15 septembrie 2009. Mai exact, învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, 10 clase plus un an pregătitor pentru şcoală. O noutate importantă,legea prevede că statul va deschide un cont de 500 de euro pentru fiecare nou-născut, iar părinţii pot depune anual 2% din venitul impozabil până în momentul împlinirii vârstei de 14 ani.
Elevii vor fi testaţi  din doi în doi ani, respectiv la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a şi a X-a, dar şi la începutul fiecărui an şcolar.  Şcolarii vor fi evaluaţi prin teste de tip internaţional.
Proiectul Legii Educaţiei Naţionale stabilieşte modul în care va fi realizată evaluarea. Astfel, o primă evaluare este cea predictivă, care se realizează obligatoriu de cadrele didactice la începutul fiecărui an şcolar, pentru fiecare disciplină/modul de pregătire din planurile-cadru de învăţământ corespunzătoare.
Scopul acestei evaluări vizează stabilirea nivelului iniţial al cunoştinţelor, deprinderilor/abilităţilor şi aptitudinilor pentru fiecare elev, considerat ca nivel de referinţă pentru anul şcolar şi disciplina/modulul de pregătire respectiv. Rezultatele nu se trec în catalog. Totodată există şi evaluarea formativă, realizată pe toată durata anului şcolar, ale cărei rezultate se trec doar în portofoliul elevului şi sunt aduse la cunoştinţă părinţilor.
Un alt tip de evaluare este cel sumativ. Evaluările sumative ale elevilor se realizează atât la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ, cât şi prin teste şi examene naţionale.
Evaluările sumative la nivelul unităţii de învăţământ se realizează sub coordonarea consiliului de administraţie al acesteia, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
Admiterea în liceu a rămas aceeaşi ca şi în anul precedent, adică în clasa a IX-a se va intra pe baza mediilor generale din gimnaziu (50%) şi notelor la tezele cu subiect unic (50%). În privinţa bacalaureatului, noua lege prevede ca acesta să aibă loc la trei probe. În ultimul an de liceu, elevii vor fi evaluaţi în privinţa competenţelor de comunicare în limba română, vor da un test la limba străină şi vor susţine un examen la informatică.
Şcoala va stabili 20% din curriculum, 60% va fi stabilit de Ministerul Educaţiei, iar 20% din materiile învăţate de elevi vor fi la dispoziţia elevilor. Potrivit noii legi curriculumul va avea la bază cele opt competenţe-cheie agreate în Uniunea Europeană.
Legea mai prevede înfiinţarea unui post de radio şi a unui post de televiziune naţionale privind educaţia. Sistemul de învăţământ va fi finanţat cu 7% din PIB, din care 6% pentru sistemul de învăţământ şi 1% pentru cercetare.

Învăţământul superior pe baze noi
Pentru învăţământul superior, Legea Educaţiei Naţionale cuprinde un capitol de cercetare ştiinţifică naţională.
Foarte important, în mediul universitar, un profesor va putea avea cel mult două mandate de rector sau decan, iar vârsta legală de pensionare va fi de 65 de ani. Profesorii universitari îşi vor putea continua activitatea până la 70 de ani, dacă Senatul universităţii le aprobă acest lucru.  Dacă vor fi prinşi plagiind, profesorii îşi vor pierde titlul univesitar obţinut. Noua lege cuprinde o prevedere din propunerile făcute de Mircea Miclea, aceea prin care vechimea nu va mai conta pentru ocuparea poziţiilor didactice în universitate.
Tot la capitolul universitar, doctoratele vor fi organizate în instituţiile aprobate de Ministerul Educaţiei. Doctoratul va putea fi organizat în unul sau mai multe domenii şi va avea două componente: un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate şi un program de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică. Studenţii vor fi înregistraţi într-un Registru Matricol Unic etc.

One Comment »