Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Învăţământul gorjean în anul 1940-1941 (IV)

Învăţământul gorjean în anul 1940-1941 (IV)

Submitted by on 21 July 2011articol citit de 1,149 ori | No Comment

În perioada interbelică odată cu sfârşitul cumplitei crize financiare, învăţământul românesc a început treptat să aplice noi metode şi programe dezbătute pe larg în cercurile culturale care s-au înfiinţat în acest judeţ. Astfel în anul şcolar 1938/1939 s-a aplicat în învăţământul primar românesc o nouă programă şcolară bazată pe metoda centrelor de interes şi în strânsă legătură cu mediul înconjurător, îndemnându-i pe învăţători să creeze cel puţin în primul an atmosfera prielnică unei activităţi cât mai apropiată de prevederile acestei programe.

Cătuț V. Cătuţ conducea Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj bizuindu-se pe un personal redus

Cătuț V. Cătuţ conducea Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj bizuindu-se pe un personal redus

La şcolile primare din acest judeţ au fost efectuate în anul şcolar 1940/1941 şi numeroase controale de către personalul Inspectoratului Şcolar Gorj. Reprezentanţii acestei instituţii au întrebuinţat în cursul anului şcolar un număr de 655 zile pentru inspecţii inspectând 691 învăţători şi făcând 63 de anchete, inspectând şi şcolile de 806 ori. Au fost inspectaţi astfel un număr de 599 învăţători o singură dată, 70 de învăţători de câte două ori şi 22 de câte trei ori, efectuându-se astfel 805 inspecţii rămânând neinspectaţi un număr de 151 învăţători. Din cele 252 şcoli inspectate la 11 s-a făcut inspecţie doar o dată, 30 au fost inspectate de câte două ori, 120 de câte trei ori, 45 de câte patru ori şi 39 de câte cinci ori, rămânând un număr de doar 7 şcoli neinspectate.
La vremea respectivă Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj nu dispunea de un autovehicul cu care inspectorii şcolari să se poată deplasa în judeţ pentru a efectua inspecţiile şcolare neavând nici posibilitatea de a-şi procura sau întreţine un autovehicul fiind lipsit de venituri. S-au făcut demersuri la minister pentru a se lua măsuri în vederea asigurării transportului personalului în judeţ în vederea efectuării acestor inspecţii, aceştia primind doar 3 lei pentru kilometrul parcurs, sumă insuficientă la vremea respectivă iar suma acordată ca diurnă era la fel de insuficientă ca şi banii pentru deplasări nefiind achitate din luna mai a anului 1940, organele de control fiind nevoite să plătească aceste cheltuieli din banii proprii.

Învăţământul în cifre
În aceiaşi perioadă pe lângă şcolile primare din judeţ au luat fiinţă 153 de farmacii şcolare, 184 de cooperative şcolare, 84 case de economie, 118 muzee didactice, 25 de muzee sociologice, 18 biblioteci de clasă şi 221 de biblioteci săteşti. Tot atunci şcolile dispuneau de terenuri pentru grădini sau alte culturi astfel: 26 de şcoli deţineau numai teren de cultură, 63 numai teren pentru grădină şi un număr de 42 numai teren pentru grădini şcolare iar restul de 172 nu deţineau nici un fel de teren însă majoritatea dintre acestea au găsit terenuri cel puţin pentru grădini şcolare. Toate grădinile şcolare erau lucrate sistematic, şcolile care deţineau teren apropiat îl munceau cu elevii până la 2 hectare iar celelalte şcoli îl aveau arendat. Tot arendate erau şi terenurile şcolare ce depăşeau suprafaţa de 2 hectare. Sumele încasate din arenzi erau făcute venituri ale comitetelor şcolare. Suprafaţa totală a terenurilor şcolare din judeţul Gorj era de 107,1813 hectare.
Starea igienică a şcolilor din acest judeţ era prezentată bine fiind înregistrate doar puţine cazuri de scarlatină fiind închise pentru dezinfectare numai cinci şcoli pentru câte cinci zile. Medicii au făcut vizite la toate şcolile consultând aproape toţi elevii şi au constatat că la nici o şcoală din judeţ nu există baie însă în aproape în toate şcolile se înfiinţase câte un spălător. Cursuri în aer liber s-au făcut numai acolo unde sălile de clasă erau insuficiente. Din cauza cutremurului din toamna anului 1940 fiind închisă numai şcoala din localitatea Bălăneşti.
Pentru acest an şcolar au fost aplicate puţine pedepse cadrelor didactice la fel de  puţine fiind şi recompensele acordate. S-a dat un ordin observator, două avertismente confidenţiale o amendă şi trei suspendării date de minister dascălilor: Coica Vasile, Câmpeanu Nicolae şi Bicescu Nicolae. S-au radiat două observaţii, 15 avertismente, 9 amenzi şi 5 cenzuri acordându-se în acelaşi timp două adrese de mulţumire ministeriale.

Dascălii, luminatorii satelor
Învăţătorii din învăţământul primar în general îşi dădeau toată silinţa pentru ridicarea maselor ţărăneşti din punct de vedere cultural dar şi din punct de vedere economic. Cele 221 de biblioteci populare erau deschise permanent publicului larg fiind totuşi neajunsuri din cauza lipsei de cărţi adecvate pentru populaţia de la sate. Tinerii absolvenţi a celor VII clase primare menţineau permanent contactul cu şcoala cercetând regulat cărţile din bibliotecile săteşti. Şcoli de adulţi încă nu erau înfiinţate din cauză că obligativitatea şcolară se aplica cu stricteţe de mai mulţi ani la rând nefiind astfel cazul de a se înfiinţa astfel de şcoli. Şezătorile se ţineau într-un număr foarte restrâns din cauza formalităţilor de autorizare ce trebuiau îndeplinite. Sărbătorile naţionale s-au desfăşurat cu fastul cuvenit. Toate aceste activităţi extraşcolare se desfăşurau în cadrul căminelor culturale care erau în număr de 190 şi unde învăţătorii şcolilor erau şi conducători de cămine.
Viaţa economică a satelor era condusă în general tot de învăţători care ocupau un loc de frunte în activităţile desfăşurate de băncile populare, cooperativele săteşti sau obşteşti. Pentru a-şi asigura şi o independenţă financiară proprie, învăţătorii gorjeni au achiziţionat în Târgu Jiu un local propriu pentru o bancă a învăţătorilor cu un capital de 7000000 lei şi un alt local pentru o cooperativă cu un capital de 3000000 lei.
Pentru pregătirea profesională a învăţătorilor asociaţia de profil a acestora a înfiinţat o bibliotecă pedagogică şi literară ce avea sediul tot în Târgu Jiu şi întrunea un număr de 560 volume. Tot sub auspiciile asociaţiei învăţătorilor apărea lunar şi revista „Ţara lui Litovoi”, având ca secretar de redacţie pe Cătuţ V. Constantin inspector şcolar. Din cauza evenimentelor prin care trecea ţara, şedinţele cercurilor culturale au fost suspendate, totuşi directorii şi învăţătorii erau adunaţi pe centre pentru a li se lămuri numeroase probleme în legătură cu bunul mers al activităţii acestora.

ISJ în alte vremuri
Inspectoratul Judeţean Gorj în anul şcolar 1940/1941 era organizat astfel:un inspector şcolar judeţean, un subinspector şcolar de cancelarie, un contabil, un secretar, câte un impiegat pentru fiecare sută de învăţători şi un om de serviciu. Întreţinerea acestui inspectorat se făcea foarte greu deoarece ajutorul dat de la minister în valoare de 2000 lei lunar era insuficient. Cu toate acestea personalul acestei instituţii cu deosebite eforturi asigura la vremea respectivă o foarte bună coordonare a învăţământului gorjean în condiţiile sociale precare pe care le impunea societatea românească.

Dan Cismaşu

Comments are closed.