Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Învăţământul gorjean în anul 1940-1941 (III)

Învăţământul gorjean în anul 1940-1941 (III)

Submitted by on 13 July 2011articol citit de 2,149 ori | No Comment

În perioada interbelică, odată cu sfârşitul cumplitei crize financiare, învăţământul românesc a început treptat să aplice noi metode şi programe dezbătute pe larg în cercurile culturale care s-au înfiinţat în acest judeţ. Astfel în anul şcolar 1938/1939 s-a aplicat în învăţământul primar românesc o nouă programă şcolară bazată pe metoda centrelor de interes şi în strânsă legătură cu mediul înconjurător, îndemnându-i pe învăţători să creeze cel puţin în primul an atmosfera prielnică unei activităţi cât mai apropiată de prevederile acestei programe.

Şcolile Gorjului au cunoscut condiţiile grele de război, dar asta nu le-a împiedicat funcţionarea

Şcolile Gorjului au cunoscut condiţiile grele de război, dar asta nu le-a împiedicat funcţionarea

Învăţământul practic a fost predat la clasă de cei 4 maeştri, 4 agronomi şi cele 9 maestre iar la celelalte şcoli s-a predat de către învăţători care au urmat diferite cursuri de specializare precum şi de ceilalţi învăţători prin folosirea cunoştinţelor ce au avut de la şcolile normale. În tot judeţul existau numai două ateliere înzestrate complet cu uneltele necesare unei bune funcţionări: unul pentru băieţi la Peşteana Jiu şi altul pentru fete la Arcani, ambele înfiinţate în anul 1940 cu fonduri de la minister. La celelalte şcoli unde erau specialişti, adică la 11, atelierele nu erau complet înzestrate aşa încât maestrele şi maeştrii au utilizat materiale ce se găseau în regiune din care puteau confecţiona diferite obiecte prevăzute de programă.

Expoziţie cu lucrările elevilor
O parte din lucrările de mână au fost expuse la expoziţia şcolară care a avut loc între 22 – 24 iunie în Târgu Jiu, expoziţie ce a stârnit admiraţia tuturor vizitatorilor. Din păcate din cauza evenimentelor politice nu au putut participa decât 83 de şcoli. Prefectul judeţului a acordat ca premii suma de 10000 lei pentru lucrările cele mai reuşite. Aceste premii au fost acordate astfel: 4 premii a câte 1000 lei acordate şcolilor din Tg. Cărbuneşti, Bălăneşti, Runcu şi Godineşti; 6 premii a câte 500 lei acordate şcolilor din Arcani, Novaci, Pociovaliştea, Târgu Jiu – Şcoala Numărul 1 de Fete, Târgu Jiu – Şcoala Numărul 2 de Fete şi Brăneşti; 10 premii a câte 300 lei pentru şcolile din Vădeni, Tismana, Topeşti, Cârbeşti, Dobriţa, Ceauru, Brătuia, Baia de Fier, Hodoreasca şi Grădiniţa de copii din Târgu Jiu. Aceste sume acordate ca premii aveau să se întrebuinţeze numai pentru atelierele de lucru în cadrul anului şcolar următor. Toate posturile de maeştri erau pentru specialitatea de tâmplărie iar pentru o cât mai reuşită activitate didactică în acest sens sa solicitat ministerului să reînfiinţeze cursurile de lucru manual pentru învăţători pe regiuni, cursuri la care să urmeze pe rând toţi învăţătorii care nu aveau suficiente cunoştinţe pentru predarea lucrului manual în acelaşi timp să fie alocate şi fonduri pentru înzestrarea atelierelor, atât de la minister cât şi de la comitetele şcolare în fiecare an, toate acestea fiind condiţionate de faptul că dacă un învăţător nu reuşea într-un anumit timp să aibă o sală pentru atelier şi uneltele necesare desfăşurării acestor activităţi să nu poată să se prezinte la nici un examen de înaintare în grad. În acelaşi timp s-au luat măsuri ca elevii să strângă materialul necesar desfăşurării activităţilor în aceste ateliere pe timpul vacanţei iar la începerea anului şcolar aceştia să-şi poată începe şi activitatea de lucru manual.

Dascăli în vreme de război
Frecvenţa învăţătorilor la clasă în anul şcolar 1940/1941 a fost mulţumitoare, aceştia au lipsit doar motivaţi însumând 1120 zile de concedii din care 807 zile de concedii pentru interese familiare şi 313 zile de concedii medicale. Inspectoratul Şcolar Regional a aprobat 124 zile concediu pentru interese familiare şi 212 zile concedii medicale în total 336 zile de concediu. Pe lângă acestea s-au mai aprobat 575 zile de concedii pentru naşteri şi 616 zile pentru T. B. C., toate cu aplicarea art. 195 din Legea Învăţământului. Pentru operaţii s-au aprobat 482 zile pentru 6 învăţători şi 4 concedii pentru studii.
Tot în această perioadă personalul din învăţământul gorjean a fost concentrat dar datorită faptului că aceste concentrări s-au făcut treptat învăţământul nu a avut de suferit mai ales că în şcolile din judeţul Gorj au fost folosiţi şi numeroşi dascăli refugiaţi din teritoriile ocupate. Pe tot anul şcolar au fost concentraţi: 7 învăţători câte 15 zile, 70 câte o lună, 85 câte două luni, 49 câte trei luni, 25 câte patru luni, 10 câte cinci luni, 8 câte şase luni, 4 câte şapte luni, unul opt luni, 1 nouă luni, 2 câte zece luni şi 2 câte unsprezece luni, aceştia fiind toţi ofiţeri în rezervă, gradele inferioare fiind foarte puţin concentraţi.
Personalul cu atribuţii de control au fost în permanenţă la posturi cu excepţia inspectorului şcolar C. V. Cătuţ care a fost concentrat o lună şi 18 zile, I. Giugiulan o lună şi Const. Cioplea două luni.
În cursul anului şcolar au decedat cinci învăţători: Cosoroabă Gheorghe de la şcoala din Bumbeşti Piţic; Dumitrescu Nicolae de la şcoala din Ioneşti; Minulescu Constantin de la şcoala din Bumbeşti Jiu; Teodorescu Ioana de la şcoala din Scrada – Berleşti şi Dragotă Nicolae de la şcoala din Bâlta. Au mai fost pensionaţi la data de 1 septembrie 1941 un număr de trei învăţători şi anume: Vlădoianu Ion de la şcoala Stejerei; Răgălie Ion de la şcoala Săuleşti şi Brătuianu Constanţa de la şcoala din Vierşani.
Cerându-se de către minister ca preoţii – învăţători să opteze pentru una din cele două funcţii, au optat pentru învăţământ următorii preoţi: Popescu D. Ion de la şcoala Târgu Logreşti şi Dobriceanu Pantelimon de la şcoala din Dobriţa, iar următorii preoţi au optat pentru a rămâne în preoţie: Popescu – Paţica Constantin din Ciuperceni, Tănăsescu Ion din Brăneşti, Runcanu Dumitru din Runcu, Arjoca C. Ion din Racoţi, Ciontescu Atanasie din Ştefăneşti, Şterfenitu Gheorghe din Hurezani, Elian Dumitru din Hurezani de Jos, Scrădeanu Nicolae din Jupâneşti – Vidin, Gărăiacu Ilie din Bărbăteşti – Socu, Toropu Dumitru din Creţeşti, Ceauşu Petre din Pocruia, Popescu Mihail din Godineşti, Giurgiulescu Constantin din Arcani, Gureanu Teodor din Brădiceni, Popescu Constantin din Vălari – Curpen, Popescu Miron din Baia de Fier, Diaconescu Ion din Fărcăşeşti şi Diaconescu Trifon din Borăscu.

Controalele ISJ-ului
La şcolile primare din acest judeţ au fost efectuate în anul şcolar 1940/1941 şi numeroase controale de către personalul Inspectoratului Şcolar Gorj, personal care la acea vreme era alcătuit din următoarele persoane: Cătuţ V. Constantin – inspector şcolar; Tunşanu Gheorghe – subinspector şcolar de cancelarie, înlocuit de Crăiniceanu Victor mobilizat pentru lucru în acest post; Pupăză Dumitru, Mitruţoiu Dumitru, Giugiulan Ion, Barbonie Ion, Aurariu Ion şi Cioplea Constantin toţi având funcţii de subinspectori şcolari. Aceştia au întrebuinţat în cursul anului şcolar un număr de 655 zile pentru inspecţii inspectând 691 învăţători şi făcând 63 de anchete, inspectând şi şcolile de 806 ori. Au fost inspectaţi astfel un număr de 599 învăţători o singură dată, 70 de învăţători de câte două ori şi 22 de câte trei ori, efectuându-se astfel 805 inspecţii rămânând neinspectaţi un număr de 151 învăţători. Din cele 252 şcoli inspectate la 11 s-a făcut inspecţie doar o dată, 30 au fost inspectate de câte două ori, 120 de câte trei ori, 45 de câte patru ori şi 39 de câte cinci ori, rămânând un număr de doar 7 şcoli neinspectate.
Dan Cismaşu

Comments are closed.