Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Între propagandă şi cultură, cu binecuvântarea regimului (III)

Între propagandă şi cultură, cu binecuvântarea regimului (III)

Submitted by on 8 June 2011articol citit de 2,205 ori | One Comment

Cu toate efectele crizei economice contemporane, Gorjul rămâne un judeţ cu foarte multă presă scrisă şi audio-video. Deşi altele erau rigorile regimului comunist, şi în perioada menţionată au existat pentru gorjeni o serie de publicaţii: LIBERTATEA GORJULUI, ÎNAINTE, CERCUL MATEMATIC, BULETINUL OFICIAL, GORJUL LIBER, STEAGUL NOSTRU, SONDORUL, GAZETA GORJULUI, COLOANA, GORJUL LITERAR, MINERUL, CARNETUL AGITATORULUI, TINERE RAMURI, JIUL LITERAR ŞTIINŢIFIC, ECOU, MLĂDIŢE, GORJUL MEDICAL, LITUA, ŞCOALA GORJEANĂ, TRIBUNA MUNCII DE PARTID, CULTURA ŞI EDUCAŢIA etc. Doar o parte dintre aceste publicaţii se pot găsi în Gorj în colecţiile Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, Muzeului Judeţean ”Alexandru Ştefulescu” şi Bibliotecii Judeţene ”Christian Tell”.

”Coloana” a reprezentat în vremea regimului comunist una din puţinele publicaţii culturale

”Coloana” a reprezentat în vremea regimului comunist una din puţinele publicaţii culturale

Dacă în numărul trecut cititorii noştri au putut afla amănunte despre revista LITUA, publicaţie a cărui prim număr datează din 1978, vom prezenta în cele ce urmează despre ”Coloana”, supliment cultural al ”Gazetei Gorjului”. Publicaţia a apărut pe tot parcursul deceniului VIII al secolului trecut având pagini consistente dedicate culturii dar şi spaţii ample dedicate propagandei de partid şi de stat. Publicaţiile ”Coloana” apăreau de regulă trimestrial având un număr de pagini mereu în creştere.
In cele patru decenii de comunism, raporturile scrierilor cu po­liticul, respectiv cu puterea, ale publicisticii în general, au trecut prin mai multe etape, dina­mismul lor fiind în strânsă legătură cu poziţionarea pe plan naţional şi internaţional a regimului.
În perioada comunismului, în publicistica românească ca şi în creaţia literară, de exemplu,  s-a manifestat constant, dar în forme şi cu intensităţi diferite, un fenomen de subordonare  faţă de comenzile politicului, de aservire faţă de ideologia şi programul Partidului Comunist, corelat cu o atitudine umană, de slujire şi de aplicare a politicii comuniste în acest domeniu, adeseori în schimbul unor beneficii de diferite tipuri.

Propagandă şi cultură
Ca să ne dăm seama de ce însemna ”Coloana” la vremea aceea, să spunem că cel de-al doilea număr din 1972 se deschidea, chiar pe copertă, cu un citat din Nicolae Ceauşescu rostit cu prilejul unei vizite în Gorj: ”Potrivit prevederilor din proiectele de dezvoltare în cincinalul următor, în 1980 producţia industrială în judeţul Gorj va ajunge la peste 16 miliarde lei, crescând deci mai mult de două ori. Şi în următorii cinci ani va trebui să depuneţi eforturi susţinute pentru a asigura dezvoltarea industriei în întregul judeţ, şi-alături de industrie-a agriculturii, a învăţământului, a întregii activităţi economico-sociale, pentru a se crea, odată cu aceasta, condiţii de viaţă, de locuit, tot mai bune pentru toţi oamenii muncii”.
Tot la capitolul propagandă  putem plasa şi alte materiale: ”Treizeci de ani de viaţă liberă”(Gheorghe Paloş, membru al CC al PCR, prim-secretar Gorj); ”Politica PCR în vederea rezolvării problemei puterii de stat în favoarea oamenilor muncii şi a asigurării dezvoltării revoluţiei populare”(Gheorghe Ţuţui, cercetător Institutul de Istorie al PCR); ”Partidul îşi exercită vocaţia profund umanistă”(conf. dr. Grigore Drondoe; ”Pământul-parte din avuţia naţională”(ing. Valeriu Olaru, directorul Staţiunii experimentale Târgu-Jiu).
Foarte multe pagini erau acordate culturii locale şi naţionale. Sub genericul ”Tăria de granit a marilor tradiţii” găsim două articole foarte interesante: ”Aspecte şi momente ale luptei antifasciste în Gorj”-Constantin Drăgoescu-secretar al Comitetului Judeţean Gorj al PCR şi  ”Partizani în munţii Gorjului”-Octavian Ungureanu. Alte materiale dedicate istoriei: ”Numele şi istoria judeţului Gorj”-Ion Mocioi; ”Un hrisov de la Matei Basarab”-conf. univ. dr. Ion Pătraşcu şi ”Adnotări la o istorie a teatrului de pe Valea Jaleşului” de Vasile Cărăbiş.

Propaganda creşte odată cu regimul
Cei care răsfoiesc ”Coloana” la aproape patru decenii de la apariţie constată că pe măsură ce regimul Nicolae Ceauşescu înaintează în timp este tot mai prezent în toate publicaţiile, inclusiv la Gorj. ”Coloana” din mai 1975 se deschidea cu două materiale dedicate regimului: ”Comunista întemeiere” şi ”23 august 1944-9 mai 1945, Masele populare din judeţul Gorj în lupta pentru democratizarea ţării şi sprijinirea frontului antihitlerist”(C. Drăgoescu).
În articolul ”De n-ar fi pe lume, Gorju” autorul se întreba retoric: ”…Nu la noi, în Gorj, pe valea Rovinarilor şi a Motrului, iar de curând şi a Jilţului, prinde astăzi contur de faptă cel mai mare bazin de cărbune al ţării?
…Unde mai sunt-într-un singur ţinut-termocentralele gigant ca Rovinari-Rogojelu sau ca Turcenii, cele mai mari din această ţară?”

Pagini culturale substanţiale
Cu toate privaţiunile impuse de regim, sistemul de cenzură se modernizase iar articolele de cultură puteau să treacă fără probleme deosebite sau cu ajustări nesemnificative, după cum ne spun supravieţuitorii acelei perioade, asistăm la spaţii largi alocate acesteia. Astfel, sub genericul ”1877-CONTRIBUŢII GORJENE LA RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENŢĂ” apar două materiale dedicate evenimentului: ”În momentul hotărâtor”-Dan Neguleasa şi ”Eroilor, recunoştinţă”-Ion Ciobanu despre o vizită la Plevna.
Dan Neguleasa prezenta atunci în premieră documentele care atestau că în pofida salarizării deficitare mii de învăţători, institutori şi profesori secundari au contribuit cu diferite sume de bani pentru cumpărarea de arme, inclusiv salariul pe mai multe luni, sau pentru trebuinţele frontului. Un număr de 47 învăţători din judeţul Gorj, ţinând cont că ţara se află în război „pentru a-şi asigura independenţa” şi că trebuie făcute sacrificii „de tot cetăţeanul” pentru susţinerea ostaşilor, au hotărât la 25 august 1877 să li se reţină la fiecare câte o parte din salariul trimestrial şi suma respectivă-care se urcă la 830 lei-să fie dată „pentru întreţinerea armatei române”. Cu doar câteva luni mai devreme, la 22 aprilie 1877, prefectul Ath. Moscuna făcuse un apel către Ministerul de Interne pentru desconcentrarea profesorilor Şcolii normale pentru că era nevoie de ei în activitatea didactică. Printre ofrandele făcute de cadrele didactice pentru război, reţinem pe cea făcută de Ana C. Poenaru, directoarea Şcolii de Fete din Târgu-Jiu, care „a oferit armatei 14 cămăşi şi 14 părechi ismene pentru soldaţii de peste Dunăre”.
Tot în numărul amintit mai găsim materiale foarte interesante: ”Chipuri şi profiluri din istoria culturii gorjene: Sculptorul Iosif Schmidt-Faur”, ”Cu academicianul Andrei Oţetea despre REVOLUŢIA DE LA 1821 CONDUSĂ DE TUDOR VLADIMIRESCU”; ”În preajma unui eveniment aşteptat: INAUGURAREA MUZEULUI ARHITECTURII POPULARE DE LA CURTIŞOARA”. Pe lângă paginile acordate istoriei locale, găsim articole dedicate unor scriitori şi publicişti gorjeni: Vasile Băran-”Visul meu este să scriu cărţi pe care cititorii să le creadă ale lor”; ”Ion Lotreanu- Analogia suverană”, ”Poetul Vasile Lascăr”, ”Dr. Nicolae Hasnaş-un publicist de talent” şi ”Afirmarea creaţiei populare gorjeneşti”.