Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Între propagandă şi cultură, cu binecuvântarea regimului (I)

Între propagandă şi cultură, cu binecuvântarea regimului (I)

Submitted by on 11 May 2011articol citit de 1,903 ori | No Comment

Cu toate efectele crizei economice contemporane, Gorjul rămâne un judeţ cu foarte multă presă scrisă şi audio-video. Deşi altele erau rigorile regimului comunist şi în perioada menţionată au existat pentru gorjeni o serie de publicaţii: Libertatea Gorjului, Înainte, Cercul Matematic, Buletinul Oficial, Gorjul Liber, Steagul Nostru, Sondorul, Gazeta Gorjului, Coloana, Gorjul Literar, Minerul, Carnetul Agitatorului, Tinere Ramuri, Jiul Literar Ştiinţific, Ecou, Mlădiţe, Gorjul Medical, Litua, Şcoala Gorjeană, Tribuna Muncii De Partid, Cultura Şi Educaţia etc. Doar o parte dintre aceste publicaţii se pot găsi în Gorj în colecţiile Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, Muzeului Judeţean ”Alexandru Ştefulescu” şi Bibliotecii Judeţene ”Christian Tell”.

În anii 70 ”Gazeta Gorjului” a avut un supliment cultural numit „Coloana”.

În anii 70 ”Gazeta Gorjului” a avut un supliment cultural numit „Coloana”.

Cei care îşi mai aduc aminte realităţile din urmă cu 21 de ani, ştiu că pe lângă ”Scânteia” şi omonimul adresat tinerilor, pe piaţa cotidienelor se remarcau ”România liberă”,” Informaţia” şi publicaţiile sportive. Exista chiar şi presa de nişă,  la rândul ei axată pe valorile regimului, de la revista pentru copii ”Cutezătorii” la ”Gazeta Matematică” şi revista ”Pentru patrie”. Existau însă şi alte tipuri de publicaţii: reviste culturale ca ”Flacăra”, ”România literară”, ”Săptămâna” şi ”Magazin istoric” după 1967, dar şi publicaţii precum ”Femeia” şi ”Cinema”.Desigur că cercetătorul poate îmbogăţi această listă dar era vorba de publicaţii nesemnificative în peisajul mediatic.

Publicaţii locale în perioada comunistă
În perioada  regimului comunist funcţionau mai multe ziare locale, la nivel judeţean. Ele transmiteau politica P.C.R. la nivel local, acordând spaţii mai largi problemelor din judeţul unde apăreau. Ca şi „Scânteia”/„Scînteia”, organul central al P.C.R., ziarele locale erau profund impregnate de ideologia comunistă. Fie şi din titlu ne putem da seama de acest fapt. De aceea, prezentăm o listă cu aceste ziare locale în preajma evenimentelor din 1989:„Unirea”, judeţul Alba. „Flacăra roşie”, „Vörös Lobogó”, judeţul Arad;„Secera şi ciocanul”, judeţul Argeş.; „Steagul Roşu”, judeţul Bacău; „Crişana”, „Fáklya”, judeţul Bihor.; „Ecoul”, judeţul Bistriţa-Năsăud; „Clopotul”, judeţul Botoşani;
„Drum nou”, „Uy Idö”, „Kar­paten Rundschau”, jude­ţul Braşov; „Înainte”, judeţul Brăila; „Viaţa Buză­ului”, judeţul Buzău; „Fla­mura”, judeţul Caraş-Seve­rin; „Vremuri noi”, judeţul Călăraşi. „Făclia”, „Igazság”. Judeţul Cluj; „Dobrogea nouă”, judeţul Constanţa; „Cuvîntul nou”, „Megyei Tükör”, judeţul Covasna; „Dîmboviţa”, judeţul Dâmboviţa; „Înainte”, judeţul Dolj; „Viaţa nouă”, judeţul Galaţi; „Scînteia”, judeţul Giurgiu; „Gazeta Gorjului”, judeţul Gorj; „Informaţia Harghitei”; „Harghita”, judeţul Harghita; „Drumul Socialismului”, judeţul Hunedoara. „Tribuna Ialomiţei”, judeţul Ialomiţa; „Flacăra Iaşului”, judeţul Iaşi; „Pentru socialism”, „Bányavidéki Fáklya”, judeţul Maramureş; „Viitorul”, judeţul Mehedinţi; „Steaua roşie”, „Vörös Zászló”, judeţul Mureş. „Ceahlăul”, judeţul Neamţ; „Oltul”, judeţul Olt; „Flamura Prahovei”, judeţul Prahova. „Cronica sătmăreană”, „Szatmári Hírlap”, judeţul Satu Mare; „Năzuinţa”, judeţul Sălaj. „Tribuna Sibiului”, „Hermannstädter Zeitung”, judeţul Sibiu; „Zori noi”, judeţul Suceava. „Teleorman”, judeţul Teleorman; „Drapelul roşu”, „Neue Banter Zeitung”, „Szabad Szó”, „Pravda”, judeţul Timiş; „Delta”, judeţul Tulcea; „Vremea nouă”, judeţul Vaslui; „Orizont”, judeţul Vâlcea şi „Milcovul”, judeţul Vrancea.
În perioada comunistă în Gorj au apărut mai multe publicaţii până la schimbările administrativ-teritoriale apărute în 1968. Astfel, săptămânalul GORJANUL care apărea din 1924 şi-a continuat existenţa până în 1947 sub coordonarea lui Jean Bărbulescu. Să reţinem că acest ziar a fost singurul din Gorj în perioada respectivă care a beneficiat de tipografie proprie. În 1948 aceasta a fost naţionalizată şi a rămas ca întreprindere tipografică, sub diverse forme până în zilele noastre. Toate publicaţiile comuniste, ziare, reviste, cărţi şi broşuri au trecut prin mâinile tipografilor gorjeni.
Dacă ar fi să enumerăm publicaţiile perioadei comuniste, ar trebui să începem cu LIBERTATEA GORJULUI- foaie de informaţie şi luptă socialistă a Partidului Social-Democrat din Gorj care a apărut cu intermitenţe până în 1949. Tot o publicaţie de partid a fost şi GORJUL LIBER- organ al Comitetului raional PMR şi Comitetului Provizoriu Judeţean care a apărut în perioada 1949-1955. Cea mai importantă publicaţie a vremii până în 1968 a fost STEAGUL NOSTRU, organ al Comitetului raional PMR şi al Sfatului Popular raional, perioada de apariţie fiind 1952-1959 şi 1964-1968. Pe toată această perioadă gorjenii erau informaţi ca urmare a apariţiei în întreaga Oltenie a publicaţiei ÎNAINTE- organul Comitetului Regional din Oltenia al Partidului Comunist din România.
În perioada 24 februarie 1968-22 decembrie 1989 reţinem GAZETA GORJULUI- organ al Comitetului Judeţean Gorj al PCR şi al Consiliului Popular Judeţean. În primii ani(1968-1971) acesta a fost săptămânal, apoi cotidian, din nou săptămânal începând cu 1975 şi din nou cotidian. Cele mai de seamă nume propuse de ”Gazeta Gorjului” în cele două decenii de existenţă au fost: Sebastian Popescu, Constantin Băleanu, Xenofon Iacob, Nicolae Brânzan, Titu Rădoi, Paul Plopa, Ion Cănăvoiu, Cornel Cârstoiu, Dan Neguleasa, Octavian Ungureanu, Vasile Cărăbiş, Nicolae Dragotă, Elena Udrişte, Dorel Corcoveanu, George Manoniu, Ion Ciobanu, Titus Stoichiţoiu, Cornel Boca, Victor Buneci, Traian Dănescu, Gheorghe Cuteanu, Romulus Budin, Carmen Dobrişan, Ion Tarbac, Ninica Călin, Liviu Poenaru, Dumitru Grama, Victor Barbu, Ion Popescu-Brădiceni  ş.a. În ”Gazeta Gorjului” şi în suplimentul său cultural ”Columna” au publicat în respectiva perioadă toţi cei care aveau ceva de spus în diferite domenii, de la economic şi social la cultural.
La toate aceste publicaţii putem adăuga câteva specializate pe domenii industriale: SONDORUL-organ al organizaţiilor de partid, al comitetului de întreprindere şi al direcţiei Trustului 7 Sovrompetrol (1954-1956), MINERUL- organ al organizaţiilor de partid şi al comitetelor sindicale din cadrul I.M. Motru (1969-1974) ş.a.

Publicaţiile Gorjului
La nivelul Gorjului cea mai importantă publicaţie a fost ”Gazeta Gorjului”, moştenitoarea tradiţiei ”Gorjanului” (1924-1947). Cunoscut ca şi cotidian al regimului comunist în Gorj, ”Gazeta Gorjului” a apărut în 1968 ca urmare a reorganizării administrative a judeţului care a readus această entitate pe harta ţării. În primii ani ”Gazeta Gorjului” a fost săptămânal ca şi publicaţia ”Înainte” de la Dolj care se adresa până atunci întregii regiuni Oltenia. Ambele au devenit cotidiane în ani următori şi aşa au rămas până la evenimentele din 1989. Pe lângă colecţia ”Gazeta Gorjului” care poate fi consultată parţial la Muzeul Judeţean Gorj şi Arhivele Naţionale şi în totalitate la  Biblioteca Judeţeană ”Christian Tell”, cercetătorul poate găsi relativ uşor ”Coloana”, suplimentul cultural al ”Gazetei Gorjului”, ”Litua- Studii şi cercetări” sau alte periodice cu profil cultural.

Comments are closed.