Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Gorjul » Impozit forestier = mai multă pădure exploatată

Impozit forestier = mai multă pădure exploatată

Submitted by on 27 June 2013articol citit de 2,634 ori | No Comment

Guvernul României a publicat proiectul Ordonanţei pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Măsurile propuse, fără nicio consultare prealabilă a factorilor interesaţi din domeniu, vizează, printre altele, şi ABROGAREA art. 42 lit. k) din Codul Fiscal, respectiv: “Venituri neimpozabile”

NOSTRA SILVA apreciază că impozitarea suplimentară va conduce la creşterea  suprafeţei pădurilor neadministrate şi a tăierilor ilegale

NOSTRA SILVA apreciază că impozitarea suplimentară va conduce la creşterea suprafeţei pădurilor neadministrate şi a tăierilor ilegale

În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri NU sunt impozabile: …

k) veniturile din agricultură şi silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la art. 71” Aceste prevederi, în vigoare în perioada 2003-2013, erau explicitate de normele metodologice (Hotărârea nr. 44 din 22 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare): Codul fiscal: k) veniturile din agricultură şi silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la art. 71; Norme metodologice: 9. În categoria veniturilor din agricultură şi silvicultură considerate neimpozabile se cuprind: – veniturile realizate de proprietar/arendaş din valorificarea în stare naturală a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice, proprietate privată sau luate în arendă. Începând cu data de 1 ianuarie 2008 sunt impozabile veniturilor băneşti realizate din valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare. – veniturile realizate de persoanele fizice asociate într-o asociaţie conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, din valorificarea produselor silvice în condiţiile legii. – veniturile provenite din: creşterea animalelor şi păsărilor, apicultură şi sericicultură;
veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturală, prin unităţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de achiziţie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică. 10. Se consideră în stare naturală: produsele agricole obţinute după recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în buşteni ori în bile, precum şi produsele de origine animală, cum ar fi: lapte, lână, ouă, piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci, melci, scoici, şerpi, broaşte şi altele asemenea. Corelat cu propunerea de modificare a art. 41 lit. f) şi a art. 43 lit. f), intenţia Guvernului României este de a stabili o cotă de impozit de 16% pentru toate veniturile din silvicultură.

La art. 71 alin. (2) din proiect se definesc veniturile din silvicultură ca fiind „veniturile obţinute din recoltarea produselor specifice fondului forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi nelemnoase1”, însă nu se stabilesc suprafeţe minime care să fie scutite de impozitare (micii proprietari), astfel cum se doreşte pentru veniturile din activităţile agricole, unde s-a propus o suprafaţă de 2 ha pentru care veniturile sunt neimpozabile. Se încalcă astfel princpiul conţituţional al egalităţii în faţa legii şi principiul egalităţii de tratament pentru persoane aflate în situaţii similare. Proiectul mai stabileşte şi ca impozitarea să fie făcută în baza unor norme de venit, deşi, cel puţin în cazul terenurilor forestiere, în principiu vârsta de exploatare, în funcţie de specie, este de 80-120 de ani, astfel că nu în fiecare an se obţin veniturile preconizate de stat, ci numai când permite amenajamentul silvic. Nu se ţine cont nici de faptul că deşi perioada de regenerare este foarte mare, în fiecare an se plăteşte şi un impozit pe suprafaţa de teren forestier proprietate privată (la care se adaugă costuri legate de pază şi servicii silvice, de asemenea obligatorii potrivit legii).
Mai mult, potrivit propunerilor de modificare de la pct. 91 din Ordonanţă (art. 29624) persoanele care obţin venituri din silvicultură vor trebui să facă şi plăţi anticipate cu titlu de CONTRIBUŢII SOCIALE: atât CONTRIBUŢII DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE, care se vor plăti anticipat, trimestrial, cât şi CONTRIBUŢII DE ASIGURĂRI SOCIALE, care se vor plăti lunar.
1 Produsele nelemnoase ale pădurii sunt: vânatul din cuprinsul acestuia, peştele din apele de munte, din crescătorii, bălţi şi iazuri din fondul forestier, fructele de pădure, seminţele forestiere, ciupercile comestibile din flora spontană, plantele medicinale şi aromatice, răşina şi altele de acest fel.
Evident, presiunea financiară prin impozitarea excesivă se va reflecta asupra mediului: impozite mai mari, indiferent de realizarea unor venituri, asupra unui domeniu aşa de sensibil cum este cel forestier, va însemna o cantitate mai mare de masă lemnoasă pusă în valoare şi exploatată. Pe lângă toate aceste aspecte, ţinem să evidenţiem şi următoarea analiză:
1. în cazul veniturilor agricole, colectarea acestora este simplificată prin norme de venit, impozitarea peste un anumit nivel de venituri (corespunzator limitei de autoconsum/vânzare comercială/ subvenţionare producţie agricolă). Impozitarea se suprapune pe zona de agricultură subvenţionată, pentru care există baza de date şi posibilitatea de control pe baza subvenţiilor acordate (mult mai mari decat impozitele);
2. în cazul pădurilor nu există subvenţii şi nu există o bază de date care să dea posibilitatea de control;
3. silvicultura este impozitată deja prin impozitul pe terenul forestier (acest impozit este dublul venitului mediu net realizat de RNP Romsilva/ha);
4. silvicultura este impozitată suplimentar prin taxa de mediu;
5. venitul mediu net realizat de Romsilva din administrarea pădurilor statului a fost, în ultimii 3 ani, de 8-10 lei/ha. O cotă de 16% din această valoare înseamna 1-1,5 lei/ ha impozit pe venituri din agricultură ;
6. există aproximativ 500.000 de proprietari cu proprietăţi de pădure sub 1 ha. Deci vor fi 500.000 contribuabili care vor plăti impozite de 1-1,5 lei/ha (mai ales moşnenii şi composesorii). Chiar dacă considerăm venitul net de 3 ori mai mare decât cel obţinut de Romsilva (de ce este Romsilva atat de ineficienta?), valoarea impozitului este totuşi modică (3-5 lei/ha);
7. cheltuielile pentru încasarea acestui impozit modic sunt uriaşe (contabilitate în partidă simplă, declaraţie de venituri, declaraţii pentru contribuţiile sociale, imposibilitate de verificare, corespondenţa din partea administraţiilor financiare şi a contribuabililor, etc);
8. considerând că s-ar colecta impozite pe venituri din silvicultură pe 1.000.000 ha la nivelul de 3-5 lei/ha, veniturile ar fi de maxim 5.000.000 lei (1.000.000 euro), de la câteva sute de mii de proprietari;
9. există o suprafaţă de aproximativ 500.000 ha neadministrate (fără pază), supuse tăierilor ilegale şi degradării. Impozitele suplimentare vor face şi mai dificilă preluarea sub orice formă în administraţie silvică a acestor suprafeţe. În cazul multor proprietari, pentru a putea tăia mai mult şi pentru a ocoli impozitul pe venit, tentaţia de a scoate pădurile din administraţie silvică va creşte, iar fenomenul va conduce la creşterea tăierilor ilegale de pădure;
10. modificarea Codului Fiscal prevede şi o redevenţă de 0,5% pentru exploatarea resurselor naturale, care se aplică şi veniturilor din silvicultură.

Concluzionând:
veniturile din silvicultură sunt foarte mici (a se vedea rezultatele Romsilva);
aceste venituri sunt deja impozitate prin impozitul pe terenuri forestiere, taxa de mediu (aberantă, pădurea este un factor creator de mediu sănătos), taxe de pază şi servicii silvice;
impozitarea suplimentară este nerealistă, cu costuri de administrare fiscală mai mari decât veniturile;
impozitarea suplimentară va conduce la creşterea suprafeţei pădurilor neadministrate şi a tăierilor ilegale, cu costuri sociale mult mai mari decât impozitele colectate.
Reiterăm dorinţa noastră: guvernanţii să termine această politică de descurajare, de împiedicare a redeşteptării sentimentului de proprietar: normal ar fi fost ca statul să ne despăgubească, noi suntem comunităţi întregi afectate: iubim pădurea pentru că depindem vital de ea – să nu ne oblige nimeni să o tăiem sau să o vindem.
Pădurea se taie o dată la 100 de ani sau la 140 de ani. În această perioadă, dacă am plăti toate impozitele pe care le născocesc politicienii, ar însemna să plătim de câteva ori valoarea pădurii. Să fii proprietar nu înseamnă să-ţi răscumperi proprietatea de la stat, o dată la câţiva ani, printr-un sistem împovărător de taxe şi impozite.
Întotdeauna i-am considerat pe politicienii ce doresc să îngenuncheze proprietatea privată calamităţi publice – să nu se înscrie şi noii guvernanţi, aşa de repede, în această categorie!
FEDERAŢIA PROPRIETARILOR DE PĂDURI ŞI PĂŞUNI DIN ROMÂNIA – NOSTRA SILVA
Preşedinte, Bogdan Ioan TUDOR TODORAN
Preşedinte executiv, Istvan TŐKE
Vicepreşedinte, Cătălin Tobescu

Comments are closed.