Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Împărțirea moștenirii de la Tămășești-Gorj

Împărțirea moștenirii de la Tămășești-Gorj

Submitted by on 6 October 2010articol citit de 2,592 ori | No Comment

Gorjeanul Vasile Lascăr a fost unul dintre cei mai importanţi oameni politici ai României din a doua parte a secolului al XIX-lea. După cum aţi mai putut afla din paginile noastre anterior, Lascăr a fost primar al municipiului Târgu-Jiu, parlamentar de Gorj şi ministru de Interne, postură pentru care este foarte apreciat şi astăzi, dar şi de Finanţe. Vă oferim în acest număr un document inedit despre Vasile Lascăr, un ”act de partagiu” cu cei doi fraţi ai săi pentru moşia Tămăşeşti-Copăceni.

De numele lui Vasile Lascăr se leagă multe realizări ca primar al orasului Târgu-Jiu, aici în actuala clădire a muzeului Judeţan Gorj funcţionând Primăria în acele vremuri

De numele lui Vasile Lascăr se leagă multe realizări ca primar al orasului Târgu-Jiu, aici în actuala clădire a muzeului Judeţan Gorj funcţionând Primăria în acele vremuri

Originar din satul Şomăneşti unde a văzut lumina zilei la începutul lunii noiembrie 1853, Vasile Lascăr avea să aibă o carieră politică spectaculoasă la maturitate. A murit poate prea devreme, la doar 50 de ani, dar a avut suficient timp să modernizeze urbea de pe Jiu când i-a fost primar şi mai ales să organizeze Ministerul de Interne. Figura sa a tot fost invocată în ultima perioadă de mai multe ori pe fondul instabilităţii care se manifestă la acest minister în perioada contemporană.

O carieră politică spectaculoasă
Vasile Lascăr (1853-1907) şi-a început studiile la Târgu-Jiu cu şcoala primară şi liceul la Craiova. A studiat Dreptul la Sorbona, în Franţa, acolo unde îşi va susţine şi teza de doctorat. S-a întors în ţară în 1877 şi a fost primit în Baroul Gorj. Activitatea sa a fost deosebit de apreciată de vreme ce peste doar doi ani va fi ales primar al oraşului Târgu-Jiu. În 1879, ca primar al Târgu-Jiului, a iniţiat procesul de reabilitare al străzilor şi de construire a trotuarelor. Va fi apoi deputat şi senator în toate guvernările liberale. A îndeplinit două mandate în fruntea Ministerului de Interne, 1896-1897 şi 1902-1904. A mai condus şi Ministerul de Finanţe.
De perioada cât a fost ministru de Interne, se leagă marile realizări ale lui Vasile Lascăr. Acesta a propus prima lege organică a Poliţiei Române, concepută după principii ştiinţifice moderne, pe care a conceput-o după modelul legilor similare din state mai dezvoltate prin care umblase, dar pornind de la realităţile şi necesităţile specifice româneşti. Cu mult înaintea altora, Lascăr a luat ca exemplu organizarea poliţiilor din Franţa, Germania, Belgia şi Austria. A susţinut în Senat proiectul său de lege pe 25 ianuarie 1903 iar după câteva luni a devenit realitate.
Proiectul a fost adoptat la 1 aprilie 1903, în urma multor dezbateri, cu denumirea „Legea pentru organizarea Poliţiei Generale a Statului”, în care s-au precizat „atribuţiile şi competenţele personalului poliţiei”, instituind „principiul stabilităţii organelor poliţieneşti şi scoaterea lor în afara luptelor politice”. Tot prin această lege se dispunea înfiinţarea unei şcoli speciale de poliţie pentru pregătirea personalului poliţienesc. Această şcoală există şi în prezent la Câmpina şi îi poartă numele.

Averea din Tămăşeşti
Arhiva Tribunalului Judeţului Gorj păstrează un document încheiat la 17 octombrie 1888 între fraţii Constantin Lascăr-proprietar, Alecsandru C. Lascăr-proprietar şi Vasile Lascăr-avocat Bucureşti prin care cei trei fraţi îşi împărţeau printr-un ”act de partagiu” moşia Tămăşeşti-Copăceni din judeţul Gorj, plasa Ocolu, comuna Ceauru, moştenire de la mama lor Raluca Lascăr.
Din documentul de arhivă aflăm că moşia ce se împărţea în 1888 era compusă din două curele, Tămăşeşti propriu-zis şi Bălţile. Iată ce prevedea acel document aflat în păstrarea Arhivelor Naţionale, filiala din Gorj:
”Fiecare din aceste curele se vor împărţi în trei deopotrivă părţi în lung.
Eu Alecsandru Lascăr, voi lua din Tămăşeşti partea despre răsărit pe care se găseşte conacul şi care parte se învecinează la răsărit cu Matei Voiciloiu la apus cu partea fratelui meu Constantin Lascăr la nord cu proprietatea domnului Barbu Rioşeanu şi la miazăzi cu delimitarea foştilor clăcaşi.
Din Bălţi voi lua partea dinspre miazăzi care se învecinează la răsărit cu proprietatea domnului I.C. Mongescu, la apus cu proprietatea domnului Savu Şomănescu, comuna Buduhala, la miazăzi cu proprietatea domnului C.N. Mihail şi la miazănoapte cu partea fratelui meu Constantin Lascăr.
Eu Constantin Lascăr voi lua din Tămăşeşti partea din mijloc care se învecinează la răsărit cu partea fratelui meu Alecsandru Lascăr la apus cu partea fratelui meu Vasile Lascăr la miazăzi cu delimitarea foştilor clăcaşi şi la miazănoapte cu proprietatea domnului Barbu Rioşeanu şi moşnenii Tălpăşeşti.
Din Bălţi voi lua partea din mijloc care se învecinează la răsărit cu proprietatea domnului I.C. Mongescu, la apus cu proprietatea domnului Savu Şomănescu şi delimitarea foştilor clăcaşi la miazăzi cu partea fratelui meu, Alecsandru Lascăr, şi la miazănoapte cu partea mea fratelui meu Vasile Lascăr.
Eu Vasile Lascăr voi lua din Tămăşeşti partea despre domnul I.C. Mongescu care se învecinează la răsărit cu partea fratelui meu Constantin Lascăr la apus cu partea domnului I.C. Mongescu la miazănoapte cu moşnenii Tălpăşeşti.
Din Bălţi voi lua asemenea partea dinspre domnul I.C. Mongescu, care se învecinează la răsărit cu proprietatea domnului I.C. Mongescu la apus cu delimitarea foştilor clăcaşi după proprietatea Buduhala a domnului Savu Şomănescu, la miazăzi cu partea fratelui meu Constantin Lascăr şi la miazănoapte cu proprietatea domnului I.C. Mongescu.”
Vasile Lascăr şi cei doi fraţi ai săi urmau să apeleze la serviciile unui inginer hotarnic care să facă planul întregii moşii dar şi împărţirea. Era remarcabilă totuşi înţelegerea dintre cei trei fraţi având în vedere că în aceleaşi vremuri, ca exemplu, în familia Magheru era deranj mare pe acest tip de împărţiri.

Discursurile lui Vasile Lascăr
În discursul său din Senat, consacrat dezbaterilor parlamentare pentru promovarea Legii Poliţiei, Vasile Lascăr spunea: ,,Noi cerem poliţiştilor condiţiuni severe de capacitate şi moralitate şi vom căuta să nu încredinţăm siguranţa statului şi liniştea publică în mâinile unor oameni care nu merită această încredere. Amestecul administraţiei în politică este o calamitate). Nu facem nici poliţie cumsecade, nici poliţie bună, stricăm toate moravurile!’’
Într-o altă cuvântare rostită pentru a-şi argumenta opera, liberalul spunea: ,,Să facem toate sacrificiile pentru a scoate Poliţia din luptele politice, oricât de mari ar fi ele; trebuie să facem ca Poliţia să fie în adevăr pavăza ordinei şi a siguranţei statului’’.

Comments are closed.