Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Gorjul în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (I)

Gorjul în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (I)

Submitted by on 29 October 2013articol citit de 1,518 ori | No Comment

Aşezarea geografică şi relieful judeţului Gorj a avut un impact deosebit asupra vieţii oamenilor, asupra  a ceea ce înseamnă economie, societate, obiceiuri şi tradiţii. Numărul mare de ape curgătoare a determinat numărul aşezărilor omeneşti precum şi ocupaţiile de bază a le locuitorilor judeţului Jiului  de Sus, cum a fost iniţial numit Gorjul. Numeroşi străini care trec prin Ţara Românească începând cu secolul al XVII-lea şi până în secolul al XXlea au fost impresionaţi de mulţimea şi varietatea peştilor apelor noastre.

La jumătatea secolului al XIX-lea, populaţia Gorjului era la jumătatea celei de azi

La jumătatea secolului al XIX-lea, populaţia Gorjului era la jumătatea celei de azi

În anul 1657, învăţatul călugăr  sirian Paul din Alep spune că de la Târgu-Jiu plecând spre Tismana a trecut „râuri nenumărate”, toate fiind ca o  „apă limpede şi curată”. Munţii Gorjului  sunt, poate cei mai habitabili din toţi munţii pământului românesc, aceasta fiind zona în care a pulsat cea mai intensă viaţă carpatică românească.
O primă catagrafie despre populaţia din Gorj se realizează în secolul al XVIII-lea deşi şi aceste date sunt date cu aproximaţie. De la  Regulamentelor Organice încoace se vor realiza recensământuri care se apropie de realitate.Catagrafiile fiscale din 1831 şi 1838 arată numărul contribuabililor, fără pretenţia de a da şi acestea realitatea crudă.
În perioada stăpânirii Olteniei de către austrieci, italianul Virmonte execută în anul 1722 o conscripţie  generală a celor cinci judeţe oltene.Conform acestei conscripţiilocalităţile Gorjului, ca şi în restul Olteniei sunt împărţite în: sate fiscale- 6 la număr, aparţinând statului, adică fostele sate domneşti; sate mănăstireşti- 11; sate megieşeşti-91, definite ca sate libere; sate birnice-56, definite ca sate boiereşti, deci nelibere; sate nenotate în conscripţie- 66. În total sunt 229 sate , plus oraşul Târgu-Jiu cu 7289 familii, ceea ce înseamnă o populaţie de aproximativ 36445, în condiţiile în care luăm ca medie 5 membrii ai unei familii. Această cifră ne indică faptul că judeţul Gorj este cel mai populat cu ste libere (aproximativ 61%).

Gorjul după 1850

Statistica din anul 1899 arata că în judeţul Gorj 269 de cătune, din 363 câte erau în total, erau moşneneşti, ceea ce înseamna 74% din totalul localităţilor gorjene, iar proprietatea moşnenească 52,5%. Moşnenii erau la 1899 în număr de 104 811, adică 63,6 din populaţia cătunelor. Acest fapt nu arată, implicit, că aceştia dispuneau de o situaţie economică bună, ci de o situaţie mai bună decât restul locuitorilor.
Populaţia judeţului Gorj a fost în creştere în a doua jumătate a secolului al XIX lea, în primul rând ca urmare a stabilităţii politice şi sociale. Dacă harta rusească din 1835 menţiona în Gorj 282 sate cu 20 023 familii, la recensământul din 1859 sunt notate 36 073 familii şi 259 sate dintre care 11527 familii de clăcaşi şi 24 546 familii de moşneni. Scăderea numărului de sate reprezintă o consecinţă directă a fenomenului de comasare a acestora şi a alinierii satelor, conform Regulamentului Organic. În anul 1884 populaţia judeţului Gorj era de 205 337 locuitori, ceea ce denota o creştere semnificativă, dublu, faţă de 1835 când era de aproximativ 100 015 locuitori.
Acest fenomen de creştere demografică este unul care se întâlneşte la nivelul întregii ţări chiar dacă în unele zone este mai mică creşterea.
În anul 1888 s-a realizat un recensământ care ne prezintă numărul familiilor, precum şi al sufletelor din fiecare plasă şi plai. Astfel în plasa Jiu erau 6698 familii şi 30 449 suflete, în plasa Gilort 7223 familii şi 28 018 suflete, în plaiul Ocolu-Vulcan 6989 familii şi 31243 suflete, în plaiul Novaci 6735 familii şi 29895 suflete. Semnificativ este faptul că la 1 aprilie 1888 s-a realizat şi un recensământ al contribuabililor din judeţul Gorj, care ne relevă urmatoarea situaţie: în plasa Gilort 5294, în plasa Jiu 5385 contribuabili, în plaiul Novaci 2907 contribuabili, în plasa Amaradia 4284 contribuabili, în plaiul Ocolu-Vulcan 5237 contribuabili. Contribuabilii erau cei care susţineau bugetul destul de redus al comunei.(Va urma).
Marcela Mrejeru

Comments are closed.