De curând, cercetătorul şi colaboratorul nostru Daniel Cismaşu a lansat o nouă carte despre trecutul localităţilor din comuna Băleşti, lucrarea „Genealogia localităţii Ceauru(1832-1905)”. Cartea este o premieră pentru judeţul Gorj iar documentarea a însemnat ani de trudă în arhivele gorjene.
Aşa cum precizează autorul încă din introducere, pentru realizarea acestei cărţi s-au studiat un număr total de 67 registre de stare civilă din care 43 pentru perioada 1832-1864 când scrierea acestora s-a efectuat cu alfabet chirilic, de multe ori fiind destul de greu de descifrat acest scris dat fiind faptul că scriitorii acestor registre nu stăpâneau întotdeauna meşteşugul scrierii iar pentru perioada 1865-1905 s-au cercetat un număr de 24 registre însă mult mai bogate în date referitoare la persoanele înscrise în ele.
Incursiune în istoria stării civile la Ceauru
Între anii 1832-1864 obligativitatea întocmirii registrelor de stare civilă a revenit preoţilor care pentru satul Ceauru care atunci avea biserică din lemn cu hramul Sfinţii Voievozi, au fost: PLĂVIŢU Constantin zis şi Dincă (1819-1861) şi PÂRVUŢOIU zis Pârvulescu Gheorghe/Ghiţă (1846-1873), căruia i se mai zicea şi Arcanu deoarece era venit din acest sat. Pentru satul Tămăşeşti Moşneni preoţii care au completat actele de stare civilă deţinute la biserica lor cu hramul Adormirea Precistei au fost: POPESCU Dumitraşcu decedat la 27 aprilie 1843 dar şi POPESCU Pătru zis ulterior Ţuculină care, după ce a servit un timp la biserica din Copăceni a boierilor Viişoreni, a venit de prin anul 1833 şi a slujit la biserica din Tămăşeşti Moşneni. Biserica din mahalaua boierească cu hramul Naşterea Precistei a fost păstorită în această perioadă de preoţii: GRUIA Ion, ARMEGIOIU Dinu Dumitru/Dumitrache, POPESCU Dumitraşcu o scurtă perioadă de timp slujind alternativ între anii 1838-1841, POPESCU/ŢUCULINĂ Petre între anii 1840-1843 continuând apoi cu ANINOIU Gheorghe.
După anul 1865 întocmirea registrelor de stare civilă a revenit în sarcina noilor înfiinţate primării iar pentru comuna Ceauru au semnat în aceste registre ca ofiţeri de stare civilă următorii primari: DAIA RADU-1865; MILITARU GHIŢĂ-1869-1870, 1876-1879; PÂRVULESCU DUMITRU-1871-1874, 1880sept.-1882mart.; POPESCU DUMITRACHE-1880ian.-iun.; POPESCU IOAN-1880 iul.-aug., 1883-1884, 1891ian.-mai; NIŢU VASILE-1882apr.-dec.; MILCULESCU GHEORGHE-1885-1890, 1891iun.-1894, 1899-1903mart.; HOLT C. MIHAIL-1895-1897mart.; ALEXANDRESCU ION-1897apr.-1898, 1905ian.-iun.; CROICU M. VASILE-1903apr.-1904, 1905iul.-1908sept., 1913-1914apr.
Obiceiuri din trecut
Pruncii născuţi în prima perioadă, adică până în anul 1864 erau botezaţi în general după vârsta de 6-8 zile dar există şi foarte multe excepţii când de exemplu părinţii îşi botezau copii chiar în ziua în care se năşteau sau chiar şi după aproape o lună de la naştere. Nu exista o regulă referitoare la zilele în care se oficiau botezurile ci acestea se puteau face în orice zi a săptămânii începând de luni şi până duminică. După anul 1865 în registrele de născuţi nu mai este prevăzută rubrică cu data botezului pruncului, deoarece aceste înregistrări se făceau la sediul primăriei unde de regulă cei născuţi se înregistrau după două zile de la naştere, existând foarte puţine excepţii de la această regulă. Pentru cei cununaţi în perioada de început din documente nu reiese că ar fi trebuit să îndeplinească anumite proceduri care apar după aceea în următoarea perioadă când, de exemplu, ca şi în zilele noastre trebuiau să fie îndeplinite nişte termene sau formalităţi ce ţineau de vârstă sau de stare civilă şi nici nu se ţinea cont de ziua în care cununia se oficia. Cei decedaţi erau înmormântaţi de regulă a doua sau a treia zi dar existau şi excepţii atunci când în localitate exista vre-o epidemie cei decedaţi se înmormântau imediat. Nici în acest caz nu se ţinea cont de ziua înmormântării care se făcea în orice zi a săptămânii.
