Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Editorial, Magazin » Freamătul cântecului popular la Târgu-Jiu

Freamătul cântecului popular la Târgu-Jiu

Submitted by on 8 June 2011articol citit de 2,905 ori | No Comment

Ultimele zile ale lunii mai au dăruit capitalei Gorjului clipe de graţie şi întâmplări memorabile la ediţia jubiliară a Festivalului de folclor şi meşteşuguri tradiţionale pentru copii şi tineret „Pe fir de baladă”, aflat în anul 35 al existenţei sale. În zori de iunie şi de vară fierbinte 2011, străzile şi amplasamentul citadin central din municipiul Târgu-Jiu s-au primenit cu freamătul cântecului popular, cu farmecul jocului şi meşteşugurilor româneşti aduse în faţa privitorului dornic de frumos şi puritate juvenilă de copiii artişti veniţi aici din întreaga ţară. Râul de tinereţe şi voioşie a inundat oraşul cu fascinante valuri de dans şi mlădieri melodice, cu inegalabile broderii şi încântări de culori în armonia costumelor tradiţionale, cu mult răsfăţ de frumuseţe, de dăinuire prin tainice şi inedite risipiri de cântec şi suite de dansuri nostalgice şi încântătoare.

Căluşul, un dans păstrat din generaţie în generaţie

Căluşul, un dans păstrat din generaţie în generaţie

Efervescenţa exprimării prin valorile sacre ale artei a continuat apoi pe scena împodobită sărbătoreşte cu motive ale artei folclorice de la noi şi emblema prestigiosului festival. Au intrat rând pe rând, în secvenţele competiţiei, voci sensibile şi valoroase ale inocenţei vieţii de copil, cu trăiri şi speranţe de invidiat, inegalabile, formaţii artistice impecabil lucrate pentru armonie şi eleganţă în frământarea jocului păstrat şi adus prin timp de la străbuni, solişti instrumentişti care au impresionat publicul şi juriul prin talent şi acurateţea interpretării.

Talent şi originalitate
Au cules ropote de aplauze şi-au coborât roua sub gene de suflet încărcat de dor: „Muguraşii Gorjului”, ansamblul artistic al elevilor de la  Palatul Copiilor din Tg.-Jiu; „Brâuleţul”, ansamblul elevilor de la Şc. Gen. Nr. 4 din Curtea de Argeş; „Bordeiaşul”, ansamblul elevilor de la Clubul Copiilor din Baia-de-Aramă; „Dor Someşan”, ansamblul elevilor de la Clubul Copiilor din Sângeorz Băi; „Rapsodia Mării”, ansamblul elevilor de la Palatul Copiilor Constanţa; „Hora Satului”, ansamblul elevilor de la Şc. Gen. Brebeni-Olt; „Plaiurile Dornelor”, ansamblul elevilor de la Clubul Copiilor Vatra Dornei; „Hora Timişului”, ansamblul elevilor de la Palatul Copiilor Timişoara; „Oltenaşii”, ansamblul elevilor de la Palatul Copiilor Craiova.
Melodiile culese din tezaurul folcloric şi interpretate cu măiestrie de copii cu aptitudini artistice, pregătiţi în foarte multe ore de repetiţii intense cu profesorii lor, au mângâiat inimile şi-au răscolit amintirile celor prezenţi la acest regal al artei folclorice româneşti. Am retrăit bucuria ascultând doina, balada şi sârba gorjenească, în unduiri de glas, în sunet de fluier, de nai, de caval sau pe strune de vioară, sau prvind cu nesaţ horele şi sârbele repezi de pe Gilort, Jiu şi Motru. Am admirat dansurile argeşene de la Câmpulung Muscel, de pe văile Topolog şi Vâlsan, soliştii din Săbăoani-Neamţ, de la Palatul Copiilor Drobeta Turnu Severin, suita cu „Bordeiaşul”, „Rustemul”, „Ghimpele”, „Învârtita”, „Danţul” a copiilor dansatori din Baia-de-Aramă, învârtitele de pe Someş şi din Câmpia Transilvaniei. Apoi, jocurile de pe Dunăre şi suitele dobrogene, alaiul, dansul fabulos şi ancestral al căluşarilor din Brebeni-Olt, cântecele la clarinet, trompetă şi tilincă, suita de dansuri populare din Ţara Dornelor şi Bucovina, cu „Hora”, „Pripoianca”, „Tropotita”, „Bătuta”, „Arcanul”, „Trilişeştiul”, „Şchioapa”, „Clopoţelul” şi „Pădureţul”, dansurile de la şes şi de la munte din Banat, costumele populare cu clop şi pană de păun la pălărie din Sighetul Marmaţiei-Maramureş şi cele ale băieţilor Ansamblului „Junii Bârgăului” din Bistriţa Năsăud.

O muncă făcută cu talent
S-au aşezat astfel în filmul prestigiosului festival nestemate folclorice ale copiilor din judeţele: Gorj, Mehedinţi, Olt, Dolj, Vâlcea, Argeş, Buzău, Constanţa, Timiş, Neamţ, Suceava, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Bihor şi Sălaj. Sunt valori artistice cu o trainică susţinere pentru viitorul folclorului românesc, şlefuite cu multă afecţiune, uitare de sine şi pasiune pentru frumos şi înnobilare prin artă de profesori valoroşi precum: Eugenia şi Mircea Ivănescu, Mihaela Ilinca, Siţa Pescaru Novac, Georgeta Victoria Corlan Enache, Vasile Moroşan, Dorin Pardău, Nicolae Puşcaşu, Marcel Trăistaru, Emilia Nanu, Grigore Burlan şi Codruţa Florescu. Să nu uităm truda intensă şi neliniştea pentru o organizare de excepţie a tuturor treburilor festivalului a întregii echipe de profesori şi salariaţi de la Palatul Copiilor Tg.-Jiu, avându-l ca manager pe prof. Pompiliu Ciolacu. Priviţi fotografia festivalului, în care bucuria vieţii înfloreşte pe chipurile celor 300 de elevi şi 20 de profesori prezenţi la Tg.-Jiu şi veţi vedea într-adevăr dimensiunea succesului, la care au participat  şi consacratele soliste de muzică populară Valeria Arnăutu şi Maria Haiduc.
Să înţelegem neastâmpărul prof. Vasile Gridan, Camelia Cocioabă şi Iulius Ciolocoi de a culege gânduri, impresii şi imagini pentru a tipări până-n amurgul zilei „Foaia festivalului”. Şi să ne amintim mereu ceea ce avea să spună despre acest reuşit festival prof. univ. dr. Ilie Moise, cercetător etnolog la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu: „Cultura tradiţională rămâne singura care reuşeşte să ne adune. Este singurul liant al societăţii româneşti, elementul în care fiecare se regăseşte, îşi caută cu febrilitate rădăcinile… Tradiţia nu trebuie privită numai ca distracţie, ea trebuie văzută ca una dintre puţinele noastre speranţe! Festivalul de folclor – Pe fir de baladă rămâne o astfel de speranţă. Care ne întreţine încrederea în viitorul artei noastre populare, în puterea acesteia de a reîmprospăta năzuinţele şi de a înfrumuseţa mereu viaţa oamenilor.”

Comments are closed.