Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Gorjul » Fraudă la UCB, pe banii UE

Fraudă la UCB, pe banii UE

Submitted by on 1 August 2012articol citit de 1,515 ori | No Comment

În timp ce elevii obțin rezultate tot mai slabe, unul dintre motive fiind acela că au la clasă profesori slab  pregătiți, universitățile românești aruncă bani grei pe proiecte cu finanțare europeană de formare fără nici o finalitate. Universitățile ”Valahia” din Târgoviște și ”Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, printre altele din țară, au probleme cu implementarea unor proiecte POSDRU deoarece ”formarea continuă a profesorilor” de diverse discipline nu a ținut cont de resursele umane din 21 de județe beneficiare.

Universitatea ”Constantin Brâncuși”, gazdă bună a plagiatelor în proiecte POSDRU

Universitatea ”Constantin Brâncuși”, gazdă bună a plagiatelor în proiecte POSDRU

Vorbim deja, pentru al doilea an, de rezultate foarte slabe la Bacalaureat, iar în 2012 s-a adăugat și Evaluarea Națională. Elevii s-au dovedit foarte slab pregătiți, dar vina o poartă și pregătirea precară a cadrelor didactice, singura soluție identificată de ministrul Ecaterina Andronescu  fiind atragerea fondurilor nerambursabile. Doar că această atragere de fonduri europene s-a făcut și până acum, probabil un fapt necunoscut de ministrul Educației, banii însă s-au consumat pe proiecte care nu au avut finalitate.
Mai exact, la noi, pe Dâmbovița și pe Jiu, scrii un proiect cu obiective cât mai generale cu putință, adică să sune bine și găsești un responsabil din MECTS, altfel nu se poate, care să îl pună pe lista de proiecte eligibile. De aici încolo nu faci decât hârtii și poți să primești sume de ordinul milioanelor de euro la universitatea respectivă. Aceasta este rețeta succesului în ultima vreme în universitățile românești, cu finanțare europeană și cu protecția instituțiilor statului român, milioane de euro fiind deturnate  spre  folosul unora. De ce instituțiile competente nu fac nimic în această direcție? De ce nimeni nu vede că formăm, doar de dragul de a forma, aceiași oameni și cu aceleași cursuri, doar numele proiectului diferă puțin?

Un proiect, două finanțări

Potrivit Agenției  Promptmedia.ro, aceasta este situaţia şi în cazul a două  universităţi de provincie, care şi-au descoperit afinităţi comune în gestionarea după ureche a fondurilor europene alocate ţării noastre prin POSDRU. Este vorba despre Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu şi Universitatea „Valahia” din Târgovişte, instituţii aflate sub patronajul a două personaje cel puţin controversate: Adrian Gorun, de curând numit secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Externe, fost rector şi actual preşedinte de senat al Universităţii din Gorj, şi Ion Cucui, preşedintele senatului Universităţii Valahia. Cei doi au reuşit să primească finanţări considerabile (de ordinul milioanelor de euro) pentru două proiecte POSDRU scrise, cel mai probabil, de aceeași mână, al căror conţinut se aseamănă până la confundare: „Formarea continuă a profesorilor de chimie în societatea cunoaşterii” – POSDRU/87/1.3/S/62517 – (unde manager de proiect este Cornelia Dumitrescu, apropiată a lui Gorun) şi „Formarea continuă a profesorilor de istorie şi geografie în societatea cunoaşterii” – POSDRU/87/1.3/S/62651  (gestionat de un apropiat al preşedintelui Cucui). Dacă cineva ar fi făcut o minimă verificare a proiectelor, lucru care se face în cazul altor beneficiari,  ar fi scos la lumină că este, de fapt, un singur proiect, asupra căruia s-au operat mici modificări. Practic, unul din cele două proiecte  este un ”plagiat” după celălalt, dar acest lucru nu a fost sesizat și semnalat de nimeni dintre cei care ar fi trebuit să evalueze și să verifice proiectele, nici la nivelul organismelor intermediare, nici la nivelul autorităților de management.

Implementarea  proiectelor,
imposibilă

Cum era de așteptat, problemele au apărut când s-a trecut la implementarea propriu-zisă a proiectelor. Astfel, în cazul proiectului dedicat formării profesorilor de chimie, Cornelia Dumitrescu, managerul  proiectului, s-a trezit în imposibilitatea de a îndeplini indicatorii stabiliţi, iar unul dintre cei mai importanți este găsirea a 2.000 de profesori de chimie din 21 de judeţe. La Gorj s-au făcut presiuni foarte mari asupra profesorilor să participe la aceste cursuri, inclusiv din partea ISJ Gorj, deși unii profesori mai absolviseră astfel de cursuri în ultimii doi ani sau mai au 1-2 ani până la pensie. Iar acest proiect mai are și alte probleme,  Horaţiu Gorun (fiul preşedintelui de Senat UCB, doctor în filozofie) şi alţi câţiva „experţi în educaţie” bine plătiţi din bani europeni,  nu sunt specializați în domeniul chimiei, dar sunt plătiți pe proiect ca și cum ar fi.
În cazul celui de-al doilea proiect, derularea acestuia, până în prezent, ilustrează că perfecţionarea „continuă” a profesorilor de istorie şi geografie reprezintă ultima grijă a echipei de implementare condusă de Teodor Simion Simescu, ale cărui merite în proiect se reduc la relaţia sa de prietenie cu Ion Cucui. ”Beneficiarii” din Gorj ai proiectului Universității Valahia (cele două universități făcând schimb de beneficiari, pe lângă celelalte 19  județe  in care au decis să aplice proiectele, întâmplător, aceleași)  au fost stabiliți tot de Inspectoratul Școlar Județean,  care a lăsat pe afară profesori de istorie și geografie și a băgat în grupul țintă învățători și educatoare. Cine să mai verifice că cel puțin în cazul Gorjului au fost alese aceleași cadre didactice în grupurile țintă pentru cel puțin zece proiecte cu finanțare POSDRU?
Ce se poate constata în aceste proiecte? Derularea formală a activităţilor de formare şi evaluare, completarea grupului-ţintă al proiectului cu persoane care nu îndeplinesc condiţiile contractuale, disponibilitatea unor formatori de a elibera, contra cost, diplome de absolvire fără participarea beneficiarilor la cursuri, iată numai o parte din neregulile care apar în proiectele POSDRU de la Târgu-Jiu. Cei care ar trebui să verifice  închid ochii de ceva vreme, pentru a-şi rotunji semnificativ veniturile.
La Târgu-Jiu, potrivit PROMPTMEDIA, proiectul este în întârziere cu peste un an faţă de calendarul stabilit, din cauza întocmirii defectuoase a documentaţiei, iar Autoritatea de Management a returnat una după alta cererile de rambursare. Soluția a venit  rapid din partea conducerii universității, care a decis, într-o ședință a Senatului, reducerea salariilor cadrelor didactice, astfel încât să se acopere găurile create de incompetența managerilor din proiect. În privința ambelor proiecte, în ultimele săptămâni se fac hârtii la greu pe cursuri care, după sesizările noastre, nu s-au făcut niciodată. Organele competente au obligația să verifice  ce se întâmplă în aceste situații.
În concluzie, formarea cadrelor didactice pentru performanțe mai bune la catedră s-ar putea face foarte ușor  cu finanțare europeană, condiția fiind onestitatea în folosirea fondurilor europene. Din acest punct de vedere MECTS trebuie să intervină!

Comments are closed.