Fotbalul gorjean de la extaz la agonie

Loading

Cornel ŞomâcuNu îmi vine încă să cred că Pandurii Târgu-Jiu era cu un an în urmă în grupele Europa League iar acum, după rezultatele din retur, am fi putut să evoluăm în eşalonul secund. Nu aş putea să spun exact cine poartă vina dar a plecat doar Eric în iarnă, problema nu cred că este la această vânzare ci doar la management şi la interminabilul scandal. N-aş fi scris aceste rânduri dacă nu mi-ar fi atras atenţia o ştire, în ultimul meci din retur vor evolua şi ceva juniori, să fie asta faimoasa „ strategie” pentru noul sezon?
Autorităţile ne-au propus în doi ani un stadion cu faţă europeană şi cred că îl vom avea, ce facem cu echipa? Faptul că responsabilii clubului sunt „apreciaţi” atât de mult de spectatori încât au nevoie de jandarmi ar trebui să le dea de gândit, oamenii aceia sunt sufletul clubului şi nu vremelnicii conducători. Toată lumea îşi pune speranţele în Petre Grigoraş, poate că întemeiat prin prisma rezultatelor de la Târgu-Jiu, dar Grig nu a convins deloc la Galaţi şi Cluj, de ce ar fi altfel la Târgu-Jiu?Sunt întrebări care le aud de la mulţi iubitori de fotbal şi care nu îşi găsesc deloc răspunsul deoarece conducerea este „vânare de vânt”.
Anul trecut pe vremea asta sărbătoream performanţa de excepţie de calificare într-o cupă europeană, acum ne bucurăm că nu am retrogradat. Mărturisesc că este o schimbare care îmi este greu să o diger şi îi plâng pe colegii de breaslă care lucrează pe sport că marfa lor nu are căutarea de altădată la Bucureşti. Îmi e tare frică că am revenit la normal, adică la mediocritatea salvării de la retrogradare. Să sperăm că noul sezon va fi iar unul bun dar la club sunt probleme, jucătorii sunt cu bagajele făcute, angajaţii la fel iar conducătorii…Am aflat din presă că există şi ei!
După alegerile de duminică, autorităţi şi sponsori ar trebui să ne dea o soluţie. Dacă nu se mai doreşte performanţă, nu cred că are rost ca Guvernul să investească o sumă uriaşă pentru stadion. Poate că şi CEO-ul poate face ceva mai bun cu banii decât să îi arunce pe salvarea de la retrogradare. Placa cu „moştenirea” nu ţine, conducătorii au simţit-o deja pe pielea lor şi teamă îmi este că va fi şi mai rău. Sunt diverse scenarii sumbre pentru echipa de fotbal, haideţi cu toţii să le infirmăm!