Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Fondurile arhivistice în primăriile comunale şi orăşeneşti

Fondurile arhivistice în primăriile comunale şi orăşeneşti

Submitted by on 22 February 2012articol citit de 1,945 ori | No Comment

Fondurile arhivistice ale primăriilor comunale şi orăşeneşti reprezintă cea mai mare pondere din numărul total de fonduri deţinute de Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale (52,24%).

Arhivele gorjene deţin un important tezaur de documente necesar scrierii istoriei

Arhivele gorjene deţin un important tezaur de documente necesar scrierii istoriei

Evoluţia comunelor în documente
Comuna, rurală sau urbană, ca unitate administrativă cu personalitate juridică, datează din 1864 şi a luat fiinţă ca urmare a Legii administrative din 31 martie. În conformitate cu prevederile acesteia, comuna era alcătuită din mai multe sate sau cătune a căror populaţie trebuia să însumeze în mod obligatoriu 500 de locuitori sau 100 de familii. Reşedinţa comunei se stabilea, de obicei, în satul cel mai dezvoltat.
Conducerea primăriilor comunale era asigurată de un primar împuternicit cu conducerea treburilor obşteşti şi de un consiliu comunal care era ales de adunarea alegătorilor comunei pe timp de doi ani, numărul membrilor acestuia variind de la 5 la 17 consilieri în raport cu numărul locuitorilor.
Potrivit legii din 1864 şi a numeroaselor legi administrative elaborate în decursul timpului, primăriile au avut numeroase şi variate obligaţii privind activitatea politică, economică, social-obştească, sanitară, educativă, financiară, de dezvoltare şi modernizare edilitară şi de urmărire a aplicării şi respectării legislaţiei. Tocmai multitudinea aceasta de atribuţii fac din fondurile arhivistice ale primăriilor unele dintre cele mai importante fonduri de ţinute de Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, studierea documentelor păstrate putând să ducă la elaborarea de monografii, studii, etc.
Din păcate, la ora actuală, arhivele gorjene nu au decât 2 fonduri arhivistice aparţinând unor primării comunale, începând cu anul 1864, în condiţiile în care, prin legea comunală din 31 martie 1864, au fost înfiinţate în judeţul Gorj, 154 comune rurale.

Arhivele şi distrugerile  lor
Cauzele care au generat distrugerea arhivelor comunelor din Gorj au fost dintre cele mai diverse, mergând de la arderea arhivelor provocată de trupele de ocupaţie din anii 1916-1918, până la predarea lor societăţilor de valorificare a hârtiei în perioada interbelică şi până la arderea/predarea la D.C.A. din perioada proletcultismului revoluţionar a anilor 1947-1950. Totodată, aşa cum se poate constata din studierea unora dintre documentele păstrate, în anumite perioade s-a procedat la „refolosirea” hârtiei (a acelor porţiuni albe ale unei file), ceea ce presupune că acele documente care erau scrise pe ambele părţi au fost distruse, într-un fel sau altul.
Dacă pentru distrugerile masive de documente din anii 1916-1918 putem apela la fostul Prim-Preşedinte al Tribunalului Gorj, N. Jac. Constantinescu, autorul lucrării „Atrocităţi germane”, care ne comunică că „Arhivele primăriilor au fost distruse, arse sau aruncate în şanţuri”, despre alte distrugeri de documente ale primăriilor comunale nu avem prea multe date. Ştim totuşi, din chestionarele făcute instituţiilor, în anul 1952, de către Secţiunea Regională Gorj a Arhivelor Statului, că sunt pierderi de arhivă datorită „…dispoziţiunilor date în 1948, în urma cărora s-a ars o parte din arhivă”. Tot din aceste chestionare putem afla şi despre predarea unor arhive la societăţile de valorificare, în perioada interbelică, în vederea reciclării hârtiei.
Datorită distrugerilor de documente suferite în decursul timpului, în momentul de faţă Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale nu deţine decât un număr de 21 de fonduri de primării comunale care deţin documente începând cu secolul al XIX-lea. Pentru un număr de 35 de primării, documentele cele mai vechi provin din perioada 1901-1920, în timp ce 68 de fonduri de primării comunale deţin arhivă începând cu perioada 1921-1940.

Zestrea arhivistică gorjeană
În ceea ce  priveşte cantitatea deţinută, exprimată în metri liniari, 48,57% din fondurile de primării deţin o cantitate de arhivă cuprinsă între 1,00 şi 10,00 metri liniari, în timp ce doar 28% deţin o cantitate de peste 10,00 metri liniari. Datorită dispariţiei în decursul timpului a numeroase dosare şi registre, s-a ajuns în situaţia ca un număr de 46 de fonduri de primării să deţină mai puţin de 100 de unităţi de păstrare, fapt ce influenţează negativ activitate de cercetare istorică a localităţilor respective.
Aşa cum este şi firesc, cea mai mare parte dintre documentele fondurilor de primării comunale din Gorj conţin informaţii referitoare la cultivarea plantelor şi zootehnie, principalele ocupaţii ale locuitorilor.
Mutaţiile petrecute în forma şi structura proprietăţii agrare sunt reflectate în documentele privind efectuarea de exproprieri în perioada interbelică şi reconversia plăţii datoriilor agricole, aplicarea unor reglementări legale ca H.C.M. nr. 308/1953 şi Decretul nr. 115/1959, dar mai ales în cele privind reforma agrară din 1945 şi socializarea agriculturii, în special sub forma întovărăşirilor agricole. Legate de această socializare a agriculturii, sunt şi acele dosare care se referă la chiaburi, regimul comunist depunând eforturi susţinute pentru reducerea continuă a numărului acestora. Dările de seamă statistice anuale sau ocazionale şi recensămintele conţin date despre situaţia semănăturilor şi culturilor agricole, numărul gospodăriilor şi potenţialul economic al acestora, situaţia fondului funciar al comunelor şi cultura diverselor plante agricole.
Registrele agricole constituie surse de informare nu numai în domeniul economic ci şi în privinţa toponimiei şi onomasticii.
Nu lipsesc, aşa cum este şi firesc, nici dosarele care conţin deciziile date de primar, comitetul provizoriu şi, mai târziu, comitetul executiv, dosarele ce conţin procese-verbale încheiate cu ocazia şedinţelor sfaturilor comunale, precum şi dosarele care se referă la lucrările sesiunilor sfaturilor populare. Toate acestea constituie izvoare extrem de preţioase pentru studierea istoriei fiecărei comune în parte, conţinutul lor informaţional fiind deosebit de bogat şi diversificat.
De altfel, întreaga problematică a activităţii unei primării comunale, în care se includ, pe lângă cele menţionate mai sus, informaţiile legate de obiectivele social-culturale realizate prin intermediul prestaţiei/muncii în folos obştesc, sistematizarea localităţilor, construcţiile de edificii publice şi locuinţe, electrificarea satelor, starea materială a locuitorilor, resursele bugetare ale comunelor, activitatea de asistenţă medicală şi socială, cea de învăţământ şi cultural-educativă sunt reliefate, într-un grad mai ridicat sau mai scăzut în documentele aflate în diversele fonduri.

18 000 de dosare şi registre în arhive despre Târgu-Jiu
O situaţie aparte este întâlnită la fondul arhivistic „Primăria oraşului Târgu Jiu”, care a reuşit să-şi păstreze documentele proprii începând cu anul 1831, anul când la nivelul ţării sunt înfiinţate Arhivele ca instituţie. Cu excepţia perioadei 1945-1960 când lipsesc unele dintre dosarele care ar fi trebuit să existe, ca urmare a atribuţiilor avute, fondul arhivistic „Primăria oraşului Târgu Jiu” pune la dispoziţia cercetătorului un număr de peste 18.000 de dosare şi registre, unele dintre ele făcând referire şi la istoria altor localităţi din judeţul Gorj, sau conţinând informaţii care pot contribui la scrierea istoriei naţionale.
Astfel, numeroasele unităţi arhivistice păstrate în fond ne oferă informaţii despre evoluţia demografică, edilitară şi industrială a oraşului, încă din secolul al XIX-lea, despre apariţia şi dezvoltarea învăţământului public, activitatea culturală deosebit de activă în oraş la cumpăna secolelor XIX-XX, reliefată printre altele de apariţia Muzeului Gorjului, realizarea operelor lui Brâncuşi ş.a.

Comments are closed.