Filiala istoricilor gorjeni printre cele mai puternice din țară

Loading

În perioada 29-30 mai 2010 s-a desfăşurat la Reşiţa Consiliul Naţional al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, manifestare anuală a celei mai importante organizaţii a istoricilor din ţară. Judeţul Gorj a fost reprezentat de o delegaţie a conducerii filialei. La Reşiţa s-a discutat din nou despre situaţia predării istoriei în învăţământ dar şi un plan menit să impună şi mai mult această organizaţie printre istorici şi la nivelul opiniei publice.

La Muzeul Banatului Montan din Reşiţa s-au aflat reprezentanţii a 31 de filiale SSI din ţară

Consiliul Naţional al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România a avut loc la Reşiţa, la sfârşitul săptămânii trecute. Muzeul Banatului Montan din municipiul de pe Bârzava a găzduit desfăşurarea lucrărilor şi prezentarea activităţilor filialelor. Au coordonat lucrările prof. univ. dr. Ioan Scurtu – preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, prof. Nichita Adăniloaie –preşedinte de onoare, dr. Ovidiu Laurenţiu Roşu- directorul Arhivelor Caransebeş şi prof. dr. Nicolae Magiar – preşedintele Filialei Caraş-Severin. Duminică, 30 mai, participanţii la consiliu au efectuat o excursie la Muzeul de locomotive din Reşiţa şi la Castrul roman de la Tibiscus.
La acţiunile organizate de Societatea de Ştiinţe Istorice din România a participat şi o delegaţie a filialei SSI Gorj alcătuită din profesorii Gheorghe Nichifor, Cornel Şomâcu şi Andrei Popete-Pătraşcu. Filiala Gorj numără la acest moment peste 100 de membri şi deţine unul dintre primele trei site-uri de gen din ţară. Activitatea filialei Gorj a fost apreciată de conducerea naţională mai ales că aceasta presupune editarea de cărţi şi reviste, realizarea de emisiuni radio-tv, organizarea de diverse manifestări dedicate muzei Clio şi multe altele.
Dintre cele discutate la Reşiţa reţinem din nou problema predării istoriei, profesorul Gheorghe Nichifor declarând: „atragem aici atenţia asupra riscurilor pe care le prezintă devalorizarea studierii sistematice şi a cunoaşterii istoriei naţionale, precum şi a istoriei în general. Punctul de vedere pe care îl avem nu este unul politic şi partizan, diversitatea afilierilor noastre în acest sens fiind evidentă, nu este nici unul naţionalist, ci izvorăşte din perspectiva pe care ne-o oferă profesiunea şi din datoria pe care o avem ca cetăţeni şi intelectuali.”